Alzheimer, diagnosticat cu 17 ani înainte. Cercetător: Boala poate fi oprită într-un stadiu fără simptome

Un grup de cercetători germani au dezvoltat un senzor care identifică biomarkerii proteici cu defecte de pliere din sânge, iar acest lucru oferă o șansă în plus de a detecta boala Alzheimer înainte de apariția oricăror simptome.

De altfel, cercetătorii au în intenție să aducă acest senzor pe piață, în contextul în care, la nivel mondial, estimările OMS sunt că 55 de milioane de oameni trăiesc cu demență, iar această cifră ar putea crește până la 139 de milioane în 2050.

Boala Alzheimer are o perioadă fără simptome de 15 până la 20 de ani înainte de apariția primelor simptome clinice. Astfel, cu ajutorul senzorului dezvoltat la Bochum, cercetătorii sunt capabili să identifice aceste semne în sânge cu până la 17 ani înainte, notează Science Daily.

Senzorul detectează plierea cu defecte a biomarkerului proteic amiloid-beta. Pe măsură ce boala avansează, această pliere defectuoasă provoacă depozite caracteristice în creier, așa-numitele plăci.

”Scopul nostru este de a determina riscul de a dezvolta demența Alzheimer într-un stadiu ulterior, cu ajutorul unui simplu test de sânge, chiar înainte ca plăcile toxice să se formeze în creier, pentru a ne asigura că o terapie poate fi inițiată la timp”, spune profesorul Klaus Gerwert, director fondator al Centrului de diagnosticare a proteinelor (PRODI) de la Ruhr-Universität Bochum. Echipa sa a cooperat pentru acest studiu cu un grup de la Centrul German de Cercetare a Cancerului din Heidelberg (DKFZ), condus de profesorul Hermann Brenner.

Depistarea timpurie a bolii Alzheimer

Cercetătorii au analizat plasma sanguină de la participanții la studiul ESTHER, desfășurat în Saarland, pentru a căuta potențiali biomarkeri ai bolii Alzheimer.

Probele de sânge fuseseră prelevate între 2000 și 2002 și apoi congelate. La acea vreme, participanții la test aveau între 50 și 75 de ani și nu fuseseră încă diagnosticați cu boala Alzheimer.

Pentru studiul actual, au fost selectați 68 de participanți care fuseseră diagnosticați cu boala Alzheimer pe parcursul celor 17 ani de urmărire și au fost comparați cu 240 de subiecți de control fără un astfel de diagnostic.

Echipa condusă de Klaus Gerwert și Hermann Brenner a urmărit să afle dacă semnele bolii Alzheimer puteau fi găsite deja în probele de sânge la începutul studiului.

Astfel, senzorul dezvoltat a fost capabil să identifice cu un grad ridicat de acuratețe 68 de subiecți care au dezvoltat ulterior boala Alzheimer. Pentru comparație, cercetătorii au examinat alți biomarkeri cu ajutorul tehnologiei complementare și foarte sensibile SIMOA - în special biomarkerul P-tau181, care este propus în prezent ca biomarker candidat promițător în diverse studii.

”Spre deosebire de faza clinică, însă, acest marker nu este potrivit pentru faza timpurie fără simptome a bolii Alzheimer. În mod surprinzător, am constatat că concentrația de proteină a fibrelor gliale (GFAP) poate indica boala cu până la 17 ani înainte de faza clinică, chiar dacă face acest lucru cu mult mai puțin precis decât senzorul imuno-infraroșu”, a transmis Klaus Gerwert rezultatele studiului comparativ.

Cu toate acestea, prin combinarea deformării amiloid-beta și a concentrației GFAP, cercetătorii au reușit să crească și mai mult acuratețea testului în faza fără simptome.

Ce și-au propus cercetătorii

Oamenii de știință speră că un diagnostic precoce ar putea ajuta la găsirea găsirea unui tratament cât mai bun pentru această afecțiune neurodegenerativă.

Mai mult, aceștia au brevetat deja senzorul, la nivel internațional, astfel că betaSENSE, cum este numit dispozitivul, își propune să îl aducă pe piață și să obțină aprobarea ca dispozitiv de diagnosticare, astfel încât să poată fi utilizat în laboratoarele clinice.

”Viziunea betaSENSE este că boala poate fi oprită într-un stadiu fără simptome, înainte de apariția unor daune ireversibile”, a mai spus Gerwert.

 Proteina ce ”fierbe” creierul, cauza apariției bolii Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai frecventă cauză a demenței. Dacă vrem să atenuăm impactul acesteia, trebuie să înțelegem cât mai multe despre cum se declanșează și efectele pe care le are asupra celulelor creierului.

Un nou studiu arată că dezvoltarea bolii poate provoca o supraîncălzire gravă a celulelor, notează Science Alert. Boala Alzeheimer se caracterizează prin faptul că proteinele amiloid-beta și tau se aglomerează în creier, distrugând celulele și provocând contracția creierului, iar acest nou studiu arată cum cum amiloid-beta poate distruge o celulă "ca și cum ar prăji un ou" prin creșterea temperaturii acesteia.

Unul dintre cele mai dificile aspecte ale cercetării bolii Alzheimer este faptul că nu înțelegem pe deplin ce anume determină acumularea de amiloid-beta în creier.

Cu toate acestea, în acest ultim studiu, cercetătorii au putut observa că aceasta declanșează această schimbare de temperatură, cunoscută sub numele tehnic de termogeneză intracelulară. Citește mai departe AICI.

Care sunt simptomele demenței sau ale bolii Alzheimer

Simptomele comune ale demenței sau ale bolii Alzheimer includ:

- Uitarea

- Probleme cu activitățile zilnice

- Greșeli cu privire la timp și loc

- Probleme de limbaj

- Pierderea lucrurilor

- Judecata slabă

- Retragere din activitățile sociale

- Schimbări de comportament și de caracter

- Neliniște

- Probleme cu vederea.

Cauzele bolii Alzheimer

Din ceea ce se știe până în acest moment, cauzele bolii Alzheimer nu sunt ceva singular, existând o serie de factori de risc care cresc șansele de a dezvolta această boală.

”Printre aceștia se numără vârsta înaintată, istoricul familial, cei care au suferit de un traumatism cranian grav și obiceiurile nesănătoase care duc la obezitate, hipertensiune arterială și/sau diabet. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații”, susține dr. Gandhi, citat de Eatthis.

Vezi și: Factorii de risc ce duc la boala Alzheimer. Până în 2050 se dublează numărul de bolnavi, femeile sunt mai predispuse