De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cercetătorii au reușit să editeze o genă care este responsabilă de reducerea riscului de boală Alzheimer. Ei cred că în viitor, persoanele predispuse ar putea să aibă un risc mai mic prin această...
O echipă de cercetători de la Universitatea Laval a găsit dovezi că ar putea fi posibile șansele de a dezvolta boala Alzheimer prin editarea unei gene cheie în celulele nervoase. În lucrarea lor, grupul descrie experimentele pe care le-au efectuat, implicând editarea genelor și ceea ce au descoeprit de la ele.
Cercetările anterioare au arătat că unul dintre factorii implicați în dezvoltarea bolii Alzheimer este acumularea de beta-amiloid - un tip de proteină - pe celulele creierului. Cercetările anterioare au arătat, de asemenea, că unii oameni au o variantă de genă numită A673T - cei care o exprimă sunt de patru ori mai puțin predispuși decât populația generală să dezvolte boala Alzheimer. În acest nou efort, cercetătorii au analizat posibilitatea de a edita celulele creierului uman pentru a oferi oamenilor varianta genică A673T și, astfel, să-și reducă riscul de a dezvolta boala Alzheimer.
Echipa a menționat că mutația A673T diferă de cea înrudită la cei care nu o exprimă printr-o singură literă ADN, sugerând că ar putea fi relativ ușor de adăugat mutația. Apoi au încercat să editeze celulele creierului folosind o tehnică CRISPR. Și, în timp ce această încercare s-a dovedit relativ reușită, alte aspecte ale tehnicii i-au determinat pe cercetători să încerce o altă editare. Această tehnică relativ nouă permite conversia directă a unei litere de bază în alta. Folosind această tehnică, cercetătorii au descoperit că au fost capabili să editeze aproximativ 40% din celulele creierului in vitro. Ei observă că o astfel de cantitate probabil nu este suficient de mare pentru a preveni acumularea de beta-amiloid și, prin urmare, nu este suficientă pentru a încetini apariția bolii Alzheimer. Dar mai multe cercetări ar putea duce la rezultate mai bune.
Cercetătorii observă, de asemenea, că o astfel de modificare a celulelor creierului la oameni ar necesita un diagnostic precoce, deoarece până la sapariția imptomelor, ar putea fi prea târziu să se efectueze editarea genelor pentru a preveni acumularea de beta-amiloid. Ei observă că eforturile viitoare ar putea implica schimbarea ADN-ului doar a celor care sunt considerați expuși riscului de a dezvolta boala în timp ce sunt încă tineri.
Studiul poate fi gpsit AICI.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.