Aspirină în doze mici, periculoasă la persoanele sănătoase. Hemoragie intracraniană
Aspirina luată zilnic în doze mici crește riscul de hemoragie intracraniană - în special la persoanele sănătoase și în formă, fără istoric de probleme cardiace, constată un nou studiu,...
Dozele mici de aspirină au fost recomandate în trecut pentru adulții mai în vârstă ca metodă de reducere a riscului de atac de cord și de accident vascular cerebral prin prevenirea formării cheagurilor de sânge. Dar, mai multe studii recente au constatat că acest beneficiu pozitiv este negat de creșterea riscului de sângerare internă.
Aspirina, periculoasă pentru cei sănătoși
Cel mai recent studiu, publicat ieri în JAMA Neurology, arată că adminstrarea de aspirină în doză mică, prevenitivă, ar putea crește riscul de hemoragie intracraniană, în special în randul celor care sunt perfect sănătoși, adică au o formă fizică bună și nu au istoric de probleme cardiace.
O doză mică de aspirină la adulți este definită ca fiind cuprinsă între 75 și 100 miligrame. Printre cei care au avut cel mai mare risc au fost adulții cu un indice de masă corporală sub 25, adică cei într-o foarte bună formă fizică.
Echipa, condusă de cercetători de la Colegiul de Medicină al Universității Chang Gung din Taiwan, spune că rezultatele arată că medicația ar trebui luată doar de către adulții care au cel mai mare risc de boli cardiovasculare, cum ar fi cei care au suferit interventii chirurgicale de tip bypass. Lucrarea publicată în JAMA Neurology, a însemnat analiza a 13 studii anterioare pe acest subiect.
2 din 1.000 de persoane care iau aspirină, în pericol
Celor peste 130.000 de persoane cu vârste cuprinse între 42 și 74 ani cuprinde în studiile analizate - niciuna cu istoric de accident vascular cerebral sau boli de inimă - li s-a administrat fie o doză mică de aspirina, fie un placebo. Cei care au luat placebo au avut un risc de hemoragie intracraniană de 0,46%, dar cei care au luat o doză mică de aspirină au avut un risc de 0,63% (echivalentul a aproape două din fiecare 1.000 de persoane).
Atunci când apare o hemoragie intracraniană, sângele bogat în oxigen nu poate ajunge la țesutul cerebral. În schimb, se scurge în jurul creierului. Acest lucru poate exercita o presiune asupra creierului și poate provoca daune permanente sau chiar deces, potrivit cercetătorilor.
„Măgnitudinea absolută a acestor efecte adverse este modestă, dar relevantă din punct de vedere clinic", a subliniat co-autorul dr. Wen-Yi Huang, profesor de neurologie la Colegiul de Medicină al Universității Chang Gung.
Hemoragia intracraniană, cel mai mare risc
„Având în vedere că multe persoane din populația generală au un risc foarte scăzut de evenimente cardiovasculare aterosclerotice, în cazul în care aspirina cu doze mici le este administrată universal, efectele adverse, precum hemoragia intracraniană, pot depăși efectele benefice ale aspirinei cu doza mic", a continuat el.
Analiza vine la doar două luni după ce Colegiul American de Cardiologie (American College of Cardiology) și Asociația Americană a Inimii (American Heart Association) au lansat noi ghiduri privind administrarea de aspirină cu doze mici.
Cele două organizații au recomandat adulților de peste 70 de ani să nu ia medicamentele ca măsură preventivă din cauza unui risc crescut de sângerare.
„Clinicienii ar trebui să fie foarte selectivi în a prescrie aspirina pentru persoanele fără boli cardiovasculare cunoscute", a arătat dr. Roger Blumenthal, un cardiolog de la Johns Hopkins Medicines, care a lucrat la noile ghiduri.
„Este mult mai important să optimizăm obiceiurile din stilul de viață și să controlăm tensiunea arterială și colesterolul, comparativ cu a recomanda aspirina. Aspirina trebuie limitată la persoanele cu cel mai mare risc de boli cardiovasculare și un risc foarte scăzut de sângerare", a punctat acesta, pentru Daily Mail Online.
-
-
-
Medicamentul care ține hipertensiunea sub control. Are efect 24 de ore10.11.2025, 09:58
-
-
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Câți pași trebuie să faci zilnic pentru a preveni boala Alzheimer. Nu sunt 10.000
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Oboseala cronică după un mini-accident vascular cerebral, simptom ignorat
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Virusul aparent inofensiv care ar putea declanșa boala Parkinson
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
