Boala Alzheimer, descoperită cu precizie cu ani de zile înainte de apariția simptomelor
Cercetătorii au reușit să prezică riscul de Alzheimer cu ajutorul unor analize de sânge, cu mult timp înainte ca boala să arate primele simptome.
O echipă de cercetare germano-olandeză a prezis riscul bolii Alzheimer la persoanele care nu au fost diagnosticate clinic cu boala Alzheimer, dar care s-au perceput ca fiind afectate cognitiv (Subjective Cognitive Declined - SCD). Cercetătorii au folosit un test de sânge pentru asta. Ei au analizat probe de sânge dintr-o cohortă SCD supravegheată la Centrul Alzheimer Amsterdam. Folosind un test dezvoltat la Ruhr-Universität Bochum (RUB) numit senzor imuno-infraroșu, au identificat toți cei 22 de subiecți la intrarea în studiu care au dezvoltat demența Alzheimer, deci simptomele clinice, în termen de șase ani. Testul a arătat, de asemenea, care subiecți au un risc foarte scăzut de a dezvolta demență Alzheimer în șase ani. Echipa descrie rezultatele în revista Alzheimer's Research and Therapy.
Pentru studiu, echipa condusă de profesorul de biofizică Klaus Gerwert și Julia Stockmann de la Bochum Research Center for Protein Diagnostics (Prodi) a colaborat cu statisticianul RUB, profesorul Nina Timmesfeld, Departamentul de Informatică Medicală, Biometrie și Epidemiologie, și cercetătorii de la Universitatea Amsterdam Medical Centre, Location Vrije University (VUmc) condus de profesorul Charlotte Teunissen și profesorul Philip Scheltens.
Senzorul detectează proteinele pliate în sânge
Cohorta SCD a inclus 203 de persoane. La intrarea în studiu, au fost prelevate probe de sânge de la toți participanții și analizate folosind senzorul imuno-infraroșu brevetat care detectează plierea greșită a peptidei amiloid-beta (Aβ), care este un biomarker pentru boala Alzheimer. În plus, subiecții au fost supuși unor teste de diagnostic extinse ale bolii Alzheimer; la intrarea în studiu, acest lucru nu a furnizat un diagnostic al bolii Alzheimer la niciunul dintre subiecții studiați. Senzorul imuno-infraroșu, pe de altă parte, a detectat peptide Aβ pliate greșit la intrarea în studiu la toți cei 22 de subiecți care au dezvoltat boala clinică în următorii șase ani. La subiecții care au prezentat greșeli ușoare de pliere, a durat în medie mai mult (3,4 ani) pentru conversia la Alzheimer clinic decât la subiecții cu greșeli de pliere severe (2,2 ani).
Împreună cu statisticianul Nina Timmesfeld, cercetătorii au prezis riscul dezvoltării bolii Alzheimer clinice. Conform modelului statistic, subiecții cu SCD cu greșeli ușoare de pliere au un risc de 11 ori mai mare, iar subiecții cu SCD cu greșeli de pliere severe prezintă un risc de 19 ori mai mare de a dezvolta Alzheimer clinic în următorii șase ani decât subiecții fără peptidă Aβ cu greșeli de pleiere „Plierea greșită a Aβ este, prin urmare, un biomarker plasmatic prognostic foarte precis”, concluzionează Klaus Gerwert.
Speranță pentru un tratament în stadiu incipient
Un astfel de test de sânge, care poate detecta apariția demenței Alzheimer chiar și în starea asimptomatică, ar fi deosebit de util dacă ar fi disponibilă o substanță activă pentru tratarea bolii. În martie 2021, Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente va decide dacă va aproba medicamentul aducanumab. „Rezultatele noastre indică faptul că medicamentele pentru Alzheimer ar trebui aplicate cât mai devreme posibil într-un stadiu non-clinic pentru a îmbunătăți răspunsul la terapie”, a spus Klaus Gerwert. Cercetătorul Bochum promovează senzorul imuno-infraroșu pentru a fi utilizat în selecția participanților la studiu în viitor pentru a obține un răspuns semnificativ mai bun la terapie.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Legătura dintre boala inflamatorie intestinală și demența. De ce ne pierdem memoria
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Boala care paralizează mușchii poate fi depistată cu 10 ani înainte: testul care dă speranță
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Lucrul de zi cu zi care îți erodează creierul. Accelerează pierderea memoriei
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Gestul simplu care poate încetini îmbătrânirea creierului cu până la 20%
Deficitul de colină la tineri, risc crescut de afectare cerebrală timpurie
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Pierderile de memorie: stres sau boală neurologică?
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
