Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Boala Parkinson este o afecțiune neurdegenerativă cu impact asupra vieții cotidiene, iar simptomele se agravează în timp. Care sunt factorii de risc penru dezvoltarea bolii ce se poate diagnostica și la vârste fra...
Boala Parkinson este o boală neuro-degenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp. Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un neuro-transmițător care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.
Deși cauzele care duc la apariția acestei boli nu sunt pe deplin cunoscute, există o serie de factori de risc, care includ:
- vârsta, apare de regulă la adulții în vârstă, însă sunt cazuri în care pacienții sunt diagnosticați foarte devreme, la 30 de ani.
- ereditatea. Chiar dacă boala se manifestă în familii, genetica pare să explice doar aproximativ 10-15% dintre toate cazuri.
- sexul
- expunerea la toxine și alți factori de mediu. Studiile arată că anumite bacterii pe care le avem în flora intestinală pot prezice probabilitatea ca o persoană să aibă sau cel puțin să dezvolte simptomele bolii Parkinson. De altfel, cercetătorii au sugerat investigații neuronale suplimentare în cazul celor care au tulburări gastrointestinale, fiind analizate anumite relații între acestea și boala Alzheimer.
Un studiu recent a indicat printre posibilele cauze ale bolii Parkinson prezența unui gen comun de microb care se găsește în mediile umede și mlăștinoase, care prin excreția unor compuși poate declanșa proteine în interiorul celulelor cerebrale pentru a forma aglomerări toxice.
Descoperirile au fost făcute de o mică echipă de cercetători de la Universitatea din Helsinki și de la Universitatea Finlandei de Est, iar acestea se bazează pe rezultatele unei investigații anterioare, din 2021, care a arătat că severitatea bolii la voluntari a crescut odată cu concentrațiile de tulpini bacteriene Desulfovibrio în fecalele acestora, notează Science Alert.
Potrivit sursei menționate, de data aceasta a fost demonstrată o potențială legătură între prezența bacteriei în viermii modificați genetic și modificările fizice din creierul pacienților.
Mai mult decât atât, cercetătorii speră ca în baza acestei descoperiri să fie îmbunătățită diagnosticarea timpurie sau chiar să încetinească evoluția acesteia.
”Descoperirile noastre fac posibilă depistarea purtătorilor acestor bacterii dăunătoare Desulfovibrio.
În consecință, aceștia pot fi țintiți prin măsuri de eliminare a acestor tulpini din intestin, ceea ce ar putea ameliora și încetini simptomele pacienților cu boala Parkinson”, spune microbiologul Per Saris, autorul principal al studiului.
Pentru acest studiu, Saris și echipa sa au prelevat probe de materii fecale de la 10 pacienți cu boala Parkinson și de la soții sănătoși ai acestora și au izolat orice tulpini de Desulfovibrio prezente.
Împreună cu două grupuri de control diferite de bacterii aparținând unui gen complet diferit, microbii de testare extrași au fost apoi hrăniți cu specimene transgenice de nematode Caenorhabditis elegans, care au fost modificate pentru a exprima alfa-sinucleina umană.
”Odată ce bacteria Desulfovibrio este eliminată din intestin, agregatele de alfa-sinucleină nu se mai formează în celulele intestinale, de unde se deplasează spre creier prin nervul vag ca și proteinele prionice”, sugerează Saris.
Vezi și: 5 semne ale deficitului de grăsimi. Se poate ajunge chiar la infertilitate sau depresie
Simptomatologia bolii Parkinson poate varia de la o persoană la alta, la unele semnele să fie aproape absente, în timp ce la altele să aibă impact asupra vieții cotidiene.
Semnele și simptomele bolii pot include:
- tremur al mâinilor și brațelor
- mișcări lente ale corpului
- rigiditate musculară
- postură defectuoasă și probleme de echilibru
- pierderea abilităților de a face gesturi naturale, precum clipitul, zâmbitul sau mișcaatul brațelor pe lângă corp în timpul mersului
- probleme de vorbire și de scriere.
Boala Parkinson are cinci etape
Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului
Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite
Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente
Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice
Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.
Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele.
Boala Parkinson este adesea însoțită de aceste probleme suplimentare, care pot fi tratabile:
Probleme cognitive (demență) și dificultăți de gândire. Acestea apar, de obicei, în stadiile ulterioare ale bolii Parkinson. Astfel de probleme cognitive nu sunt foarte receptive la medicamente.
Depresie și schimbări emoționale. Este posibil să aveți depresie, uneori chiar în fazele foarte timpurii. Primirea tratamentului pentru depresie poate face mai ușor pentru a face față celorlalte provocări ale bolii Parkinson.
Schimbări emoționale, cum ar fi teamă, anxietatea sau pierderea motivației. Medicii vă pot oferi medicamente pentru a trata aceste simptome.
Probleme de înghițire. Puteți dezvolta dificultăți în înghițire pe măsură ce starea dumneavoastră progresează. Saliva se poate acumula în gură datorită încetinirii înghițitului, ducând la slăbire.
Problemele de mestecat și de mâncare. Stadiul bolii Parkinson afectează mușchii din gură, ceea ce face ca mestecarea să fie dificilă. Acest lucru poate duce la sufocare și nutriție necorespunzătoare.
Probleme de somn și tulburări de somn. Persoanele cu afecțiuni Parkinson au adesea probleme de somn, inclusiv trezirea frecvența în timpul nopții, trezirea devreme sau adormirea în timpul zilei.
Probleme ale vezicii urinare. Boala Parkinson poate provoca probleme ale vezicii urinare, incluzând imposibilitatea de a controla urina sau dificultăți de urinare.
Constipație. Multe persoane cu boala Parkinson dezvoltă constipație, în principal datorită unui tract digestiv mai lent.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.