Boala Parkinson, legătura cu apendicectomia. Ce spun cercetătorii

Boala Parkinson ar putea avea o legătură cu apendicita, spune ultimul studiu. Procentul celor care au făcut boala după apenicectomie este covârșitor.
Pacienții care au suferit operație pentru eliminarea apendicelui au avut un risc mai mare de a dezvolta boala Parkinson decât cei care nu au suferit această intervenție, potrivit celui mai mare studiu pentru a aborda relația dintre cele două condiții. Studiul retrospectiv, care implică mai mult de 62 de milioane de înregistrări ale pacienților din 26 de sisteme de sănătate, va fi prezentat la Săptămâna Bolilor Digestive (DDW) 2019, potrivit medicalxpress.com.
Proteina responsabilă de boala Parkinson
„Cercetările recente asupra cauzei care produce boala Parkinsons s-au concentrat fost pe proteina alfa synuclein, găsită în tractul gastro-intestinal la inceputul instalării bolii Parkinsons”, a spus Mohammed Z. Sheriff, autorul principal al studiului și medic la Case Western Reserve University and University Hospitals Cleveland Medical Center, Ohio.
Acesta este motivul pentru care oamenii de știință din întreaga lume au făcut cercetări în tractul gastrointestinal, inclusiv apendice, dovezi cu privire la dezvoltarea bolii Parkinsons.
Constatările anterioare privind apendicectomiile și bolile Parkinson au fost inconsecvente, unele studii arătând că nu există o relație. Ba, chiar un studiu recent din Europa a arătat că pacienții care încă aveau apendicele au fost mai predispuși să dezvolte Parkinsons. Această contradicție a determinat-o pe Dr. Sheriff și pe colegii săi să caute răspunsuri la această întrebare, folosind date din S.U.A. de la o companie electronică din domeniul sănătății din Ohio, care însumează date din 26 de sisteme majore integrate de sănătate.
92% dintre cei cu apendicită a făcut boala Parkinson
Cercetătorii au analizat dosare electronice de sănătate, reprezentând mai mult de 62,2 milioane de pacienți și au descoperit că cei care au făcut apendicectomie au fost diagnosticați cu boala Parkinson cel puțin șase luni mai târziu. Ei au descoperit că dintre 488,190 de pacienți care au suferit apendicectomie, 4,470, sau 92 %, au dezvoltat boala Parkinson.
Din restul de 61,7 milioane de pacienți fără apendicectomie, au fost identificați numai 177,230, respectiv 0,29%, care au dezvoltat boala. Conform acestei analize, pacienții care au avut o apendicită au fost de trei ori mai predispuși să dezvolte boala Parkinson decât cei care nu au avut.
Cercetătorii au descoperit niveluri similare de risc pentru toate grupele de vârstă, indiferent de sex sau rasă.
-
Patru alimente delicioase care îți protejează creierul13.10.2025, 15:34
-
Testul banal din analizele de rutină care îți poate salva ficatul13.10.2025, 13:41
-
-
Soluții rapide de reabilitare totală cu 4 sau 6 implanturi13.10.2025, 10:40
-
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Sindromul de tunel carpian: semnul dat de furnicături în mână. 3 simptome subtile ale bolii
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Cefaleea, o problemă globală de sănătate. Peste un miliard de oameni suferă de migrenă
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.