Depresia și anxietatea. Cum le recunoști

Bolile mintale nu au întotdeauna smne evidente. Schimbările subtile ale dispoziției sau comportamentului sunt adesea atribuite îmbătrânirii, la fel ca mușchii mai slabi și gândirea mai greoaie. "Există o tendință de a respinde ideea bolii mintale cu justificări de genul: «Bineînțeles că sunt îngrijorată, am boală de inimă» sau «Desigur că sunt trist, nu mai contez așa de mult cum contam odată»", spune Dr Michael Craig Miller, profesor asistent de psihiatrie la Harvard Medical School.

Dar depresia (durere extremă, lipsă de valoare sau lipsă de speranță) și anxietate (îngrijorătoare și agitație debilitante) nu trebuie să fie părți obișnuite ale îmbătrânirii. Obținerea de ajutor pentru aceste sentimente vă poate ajuta să vă mențineți sănătatea și să vă bucurați cât mai mult de viață.

Simptome

Uneori recunoașterea depresiei și a anxietății are nevoie de o reflecție corectă despre comportamentele, sentimentele și obiceiurile persoanei. Iată câteva indicii:

• Apatie. Ați pierdut interesul pentru activitățile care vă aduceau bucurie? Viața și-a pierdut atât de mult sensul, încât vă simțiți gol? Acestea sunt semne clasice de depresie.

• Neputința sau lipsa de speranță. Simțiți că nimic nu vă va îmbunătăți viața? Neputința și lipsa de speranță sunt, de asemenea, semne clasice de depresie.

• Modificări ale obiceiurilor. A dormi sau a mânca prea mult sau prea puțin poate fi un semn de depresie. Deci, ar putea fi consumul mai mare de alcool decât de obicei sau angajarea într-un comportament riscant.

• Oboseală persistentă. Este normal să fiți obosit la sfârșitul zilei. Dar, dacă sunteți obosit tot timpul, s-ar putea datora depresiei sau anxietății. Sau poate fi legată de o afecțiune medicală subiacentă, cum ar fi o tiroidă insuficientă sau insuficiență cardiacă.

• Dificultate în focalizarea sau luarea deciziilor. Oamenii care sunt deprimați și îngrijorați au dificultăți în luarea deciziilor, pentru că ei își fac griji că indiferent ce vor face, vor greși, spune dr. Miller. Sau poate aveți probleme în a vă concentra sau a acorda atenție altora.

•Modificări ale dispoziției. Dacă sunteți ușor iritat (sau extrem de nerăbdător sau prea autocritic) sau dacă aveți schimbări frecvente ale dispoziției, ar putea fi un semn de depresie sau anxietate.

• Să vă faceți griji nesfârșite. "Vreți să anticipați orice problemă posibilă și să vă concentrați mai degrabă asupra ei decât să vă uitați la lac sau cer sau să vă bucurați de a fi împreună cu nepotul dvs?" Întrebă dr. Miller. El spune că un fel de îngrijorare se poate datora unei tulburări de anxietate.

• Dorința de a rămâne singuri. "Dacă vă bucurați de singurătate pentru că că place să citiți sau să meditați, este bine, dar asta e diferit de alegerea de a sta în acasă pe motiv că e nevoie de prea multă energie pentru a interacționa cu ceilalți. Este un semn al depresiei", spune dr. Miller.

Ce ar trebui sa faci

Doar pentru că vă confruntați cu unul dintre aceste simptome nu înseamnă că veți fi diagnosticat cu o tulburare de anxietate sau depresie. "Dar dacă sunteți prea prinși într-un sentiment sau altul, aveți mai puțină bucurie de viață sau aveți dificultăți în a face ceea ce trebuie să faceți, atunci cu siguranță aveți nevoie de ajutor", spune dr. Miller.

Petrecrea timpului în familie sau între prieteni poate fi o modalitate bună de a începe procesul. "Discutați cu persoane care ar putea fi înțelegătoare, pot oferi compasiune și de ajutor", spune dr. Miller. Dacă vă simțiți jenat să vă împărtășiți sentimentele sau îngrijorările cu cei apropiați de dvs., stabiliți o programare la medicul dumneavoastră.

Tratament

Ajutorul pentru depresie și anxietate poate să vină într-o varietate de forme, cum ar fi tratarea afecțiunlor care pot determina depresia, administrarea medicamentelor antidepresive sau participarea la terapia de conversație.

Există, de asemenea, o mulțime de abordări fără pilule care vă pot ajuta. Exercițiile fizice sunt un ajutor important. O plimbare zilnică vă poate ajuta să vă mențineți starea de spirit, energia și pozitivitatea. "Creșterea fluxului de sânge către creier pare să relaxeze nervii, care vor face legături mai ferme", explică Dr. Miller.

O altă strategie rămâne conexiunea socială. Conexiunile sociale sunt asociate cu stres redus, îmbunătățirea funcției sistemului imunitar și o viață mai îndelungată. Persoanele cu mai multe conexiuni sociale au, de asemenea, niveluri mai scăzute de anxietate și depresie, o înaltă stima de sine și un sentiment general de bunăstare mai bun.