Dieta mediteraneeană este printre cele mai bune diete pentru sănătate. Are impact atât asupra diabetului, cât și asupra bolilor neurodegenerative.
Dieta mediteraneeană este recomandată de medicii nutriționiști ca una dintre cele mai bune diete pentru sănătate, cu impact atât asupra diabetului de tip 2, cât și cu beneficii în prevenirea bolilor neurodegenerative, dacă este combinată cu dieta DASH, cea indicată persoanelor cu hipertensiune.
În lipsa unor medicamente și tratamente specifice pentru scleroza multiplă, cercetătorii au încercat să găsească cea mai potrivită dietă, în contextul în care acestor pacienți le este recomandată o dietă echilibrată care să îi ajute să gestioneze problemele specifice, precum oboseala sau constipația.
Vezi și: Bronșiolita cu VSR, tratament la domiciliu. Craiu: Copilul nu are nevoie de medicamente inhalatorii
Într-o analiză sistematică publicată în Nutritional Neuroscience, cercetătorii sperau să afle care este cea mai benefică dietă pentru persoanele cu scleroză multiplă.
Astfel, după ce au luat în considerare 269 de studii care au avut loc în perioada 2018-2022, 17 dintre acestea au fost atent analizate.
Iar rezultatul a fost că dietele cu restricții energetice, dietele cu post intermitent, dieta ketogenică și dieta paleolitică modificată ar putea provoca deficiențe nutritive dacă sunt utilizate pe termen lung.
Cu toate acestea, s-a observat, de asemenea, că dieta mediteraneană nu pare să provoace efecte secundare adverse, chiar și atunci când este utilizată pe o perioadă îndelungată de timp, notează EatThis.
”Rezultatele acestui studiu confirmă și mai mult natura restrictivă a numeroaselor diete pretins sănătoase pe care oamenii le urmează din diverse motive.
Cu toate acestea, ceea ce este grozav la acest studiu este că arată încă o afecțiune care poate beneficia de pe urma unei diete de tip mediteraneană.
Unii persoane au auzit că cei cu scleroză multiplă ar trebui să evite glutenul sau să urmeze o dietă bogată în proteine și săracă în carbohidrați (keto) pentru a ajuta la reducerea simptomelor.
În timp ce acest lucru îi poate ajuta pe unii să reducă simptomele, aceste diete nu sunt aprobate ca o dietă unică pentru toți cei care suferă de scleroză multiplă.
Cel puțin nu în același mod în care o dietă consistentă de carbohidrați este prescrisă pentru cineva care este diabetic. Iar aceste diete nu ar trebui urmate pe termen lung din cauza posibilelor deficiențe nutritive care ar putea rezulta”, a mai spus nutriționistul Kiran Campbell.
Dieta mediteraneeană este o dietă bogată în legume, leguminoase, fructe, pește și grăsimi nesaturate, cum ar fi uleiul de măsline, și săracă în produse lactate, carne roșie și grăsimi saturate.
De altfel, nutriționistul susține că dieta mediteraneeană ”promovează sănătatea pe termen lung a sistemului nervos central”, adică exact acea parte care duce apariția sclerozei multiple.
”Dieta mediteraneană nu este în niciun caz un răspuns, dar aceste constatări sunt promițătoare” a concluzionat Campbell.
Scleroza multiplă este o boală autoimună a sistemului nervos central, în care sistemul imunitar al organismului atacă în mod eronat teaca de mielină - un strat de izolație care înconjoară unii dintre nervii din organism - din creier, măduva spinării și nervul optic.
Acest atac face ca teaca de mielină să se inflameze, fie că o deteriorează, fie că o distruge. Acest lucru duce la apariția unor zone de țesut cicatricial peticit - numite de obicei ”leziuni” - care întrerup impulsurile electrice între creier și alte zone din corp.
Printre semnele pe care le prezintă scleroza multiplă se numără:
- amețeala
- oboseala
- spasmele musculare
- amorțeală și furnicături
- probleme de vedere
- probleme de echilibru
- durerea și disfuncția vezicii urinare și a intestinelor.
Pentru mulți oameni, primul contact cu ceea ce mai târziu este diagnosticat ca scleroză multiplă este ceea ce medicii numesc sindrom clinic izolat (SIC). Acest episod de simptome neurologice durează, de obicei, 24 de ore.
Există două tipuri de SIC:
- Episodul monofocal: Aveți un singur simptom.
- Episod multifocal: Aveți mai mult de un simptom.
Cele mai frecvente simptome ale sindromului clinic izolat (SIC) sunt:
Nevrită optică. Această afecțiune afectează nervul care leagă ochiul de creier. De obicei, afectează doar un singur ochi, dar, în cazuri rare, îi implică pe amândoi. Ați putea observa:
- Vedere încețoșată
- Culorile par terne
- Durere la nivelul ochiului, în special atunci când îl mișcați
-Amorțeală și furnicături. De obicei, vă afectează picioarele. S-ar putea să simțiți:
- O senzație asemănătoare unui șoc electric atunci când vă mișcați capul sau gâtul. Se poate deplasa în josul coloanei vertebrale sau în brațe sau picioare.
- Amorțeală, adesea la nivelul feței
- Furnicături, notează WebMD.
De reținut un lucru important este că faptul că nu toți cei care au SIC vor avea scleroză multiplă. Șansele sunt mai mari dacă aveți leziuni în creier din cauza pierderii de mielină.
Dacă aveți un alt SIC sau alte simptome de scleroză multiplă mai târziu, medicul dumneavoastră va face un test numit RMN care face o imagine a creierului dumneavoastră pentru a le căuta.
În ceea ce privește vindecarea sclerozei multiple, până la acest moment nu există un tratament concret, ci doar medicamente și alte tratamente care să țină sub control simptomatologia.
În funcție de stadiul sclerozei multiple și de simptomele pe care pacientul de prezintă, tratamentul include:
- tratarea recidivelor simptomelor sclerozei multiple (cu steroizi)
- tratarea simptomelor specifice sclerozei multiple
- tratamentul pentru reducerea numărului de recăderi (terapii de modificare a bolii).
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Ce trebuie să faci după un AVC. Crește semnificativ șansele de recuperare.
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
