Discopatia lombară, boala anchilozantă. Sedentarismul, principalul factor de risc
Discopatia lombară este o afecțiune a coloanei vertebrale care implică discurile intervertebrale din zona inferioară a spatelui, numită regiunea lombară. Discurile intervertebrale sunt structuri aflate între...
Discopatia lombară este o afecțiune a coloanei vertebrale care implică discurile intervertebrale din zona inferioară a spatelui, numită regiunea lombară. Discurile intervertebrale sunt structuri aflate între vertebrele coloanei vertebrale, care acționează ca amortizoare și permit flexibilitatea mișcărilor coloanei vertebrale.
Într-o discopatie lombară, discurile intervertebrale din regiunea lombară pot suferi deteriorări sau modificări degenerative. Aceste modificări pot include subțierea discului, hernierea discului (când conținutul discului se deplasează în afara locului său normal), deshidratarea discului (pierderea de apă din disc), sau chiar degenerarea discului în timp. Aceste schimbări pot provoca diverse simptome și probleme, inclusiv durere în partea inferioară a spatelui (lombalgie), durere care se poate extinde în picioare (sciatică), amorțeală sau slăbiciune în membrele inferioare.
Discopatia lombară, cauze
Discopatia lombară este cauzată de o modificare a structurii discului normal. De cele mai multe ori, boala de disc apare ca urmare a îmbătrânirii și a descompunerii normale care are loc în interiorul discului. Uneori, o leziune severă poate provoca hernia unui disc normal. De asemenea, o leziune poate provoca agravarea unei hernii de disc deja existente, potrivit Hopkins Medicine.
Discopatia lombară, factori de risc
Deși vârsta este cel mai frecvent risc, inactivitatea fizică poate provoca slăbirea mușchilor spatelui și a mușchilor abdominali, care pot să nu susțină coloana vertebrală în mod corespunzător. Leziunile de spate cresc, de asemenea, atunci când persoanele care în mod normal nu sunt active din punct de vedere fizic participă la activități prea intense. Locurile de muncă care necesită ridicarea de greutăți și răsucirea coloanei vertebrale pot provoca, de asemenea, leziuni ale spatelui.
Discopatia lombară, simptome
Simptomele discopatiei lombare variază în funcție de locul în care discul a suferit hernia și de rădăcina nervoasă pe care o apasă. Acestea sunt cele mai frecvente simptome ale bolii discului lombar:
- Dureri de spate intermitente sau continue. Aceasta se poate înrăutăți prin mișcare, tuse, strănut sau statul în picioare pentru perioade lungi de timp
- Spasm al mușchilor spatelui
- Sciatica - durere care începe în apropierea spatelui sau a feselor și se deplasează în josul piciorului până la gambă sau în picior
- Slăbiciune musculară la nivelul picioarelor
- Amorțeală la nivelul piciorului sau al piciorului
- Scăderea reflexelor la nivelul genunchiului sau al gleznei
Modificări ale funcției vezicii urinare sau intestinale
Simptomele discopatiei lombare pot arăta ca alte afecțiuni sau probleme medicale.
Discopatia lombară, diagnostic
Diagnosticul discopatiei lombare implică, de obicei, o evaluare medicală cuprinzătoare, care poate include următoarele etape și proceduri:
Istoric medical: Medicul vă va întreba despre simptomele dvs., durerea din spate, istoricul medical și familial, factorii de risc, activitățile fizice și stilul de viață. Este important să oferiți informații detaliate și să răspundeți sincer la întrebările medicului.
Examen fizic: Medicul va efectua un examen fizic pentru a evalua mișcările și funcționarea coloanei vertebrale, pentru a căuta semne de durere sau slăbiciune în membrele inferioare și pentru a verifica reflexele și senzațiile.
Imagistică medicală: Pentru a confirma diagnosticul și pentru a evalua starea discului vertebral, medicul poate solicita imagistica medicală. Cele mai comune tehnici de imagistică utilizate includ radiografiile, tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică (RMN). RMN-ul este, de obicei, cea mai utilă pentru vizualizarea discului și pentru identificarea schimbărilor precum hernierea discului.
Teste suplimentare: În unele cazuri, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi electromiografia (EMG) sau teste de conducere nervoasă, pentru a evalua funcția nervilor și a mușchilor.
Vezi și: Pandemia invizibilă care amenință omenirea. Gabriel Dina: Este silențioasă, o bombă care ticăie
Evaluare clinică a durerii: Medicul poate folosi scale de evaluare a durerii pentru a cuantifica și monitoriza intensitatea și severitatea durerii dvs.
Consultarea specialistului: În funcție de rezultatele inițiale și de complexitatea cazului, medicul vă poate recomanda să consultați un specialist, cum ar fi un neurochirurg sau un ortoped cu experiență în afecțiuni ale coloanei vertebrale, pentru o evaluare mai detaliată și pentru a discuta opțiunile de tratament.
După evaluare, medicul va stabili un diagnostic pe baza istoricului medical, a examinării fizice și a rezultatelor testelor de imagistică și a altor teste suplimentare. Diagnosticul va include o descriere a stării discului lombar și a oricăror alte afecțiuni asociate, precum hernierea discului sau stenoza spinală.
Discopatia lombară, tratament
Tratamentul discopatiei lombare poate varia în funcție de severitatea simptomelor, diagnostic și starea generală de sănătate a pacientului. În general, obiectivele tratamentului discopatiei lombare includ ameliorarea durerii, reducerea inflamației, îmbunătățirea funcției coloanei vertebrale și prevenirea agravării afecțiunii.
-
De ce se îngrașă părul. Produsele pe care le folosești greșit27.11.2025, 22:45
-
Insuficiența cardiacă stângă: simptome care nu trebuie ignorate27.11.2025, 20:41
-
-
Infecţiile cu HIV sunt adesea depistate prea târziu în Europa27.11.2025, 19:15
-
Boala celiacă: semne timpurii și simptome ascunse27.11.2025, 17:46
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Exercițiul aerobic post-accident vascular cerebral, sigur și benefic pentru creier
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Prebiotice ieftine care îmbunătățesc memoria după 60 de ani
Siropul comun care îți protejează creierul de Parkinson
Testul care îți arată dacă riști demența mai devreme decât crezi!
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Alimentele care îți distrug creierul
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
