Encefalita, inflamația creierului. Când să mergi la medic și care sunt simptomele care afectează funcția cerebrală

Află mai multe despre virușii care pot provoca encefalita și ce măsuri de prevenție poți să iei.
Encefalita este o inflamare a creierului. Există numeroase motive, cum ar fi înțepăturile de insecte, infecțiile bacteriene, inflamațiile autoimune și infecțiile virale. Encefalita infecțioasă este termenul folosit pentru a descrie inflamația provocată de o infecție la nivelul creierului. De asemenea, se mai numește encefalită autoimună atunci când creierul este atacat de propriul sistem imunitar. Uneori, cauza este necunoscută.
În unele cazuri, encefalita poate pune în pericol viața.. Deoarece este dificil de prezis cum va afecta encefalita fiecare individ în parte, diagnosticarea și tratamentul prompt sunt cruciale.
Vezi și: Ce pățești dacă mănânci cartofi seara. Cum îți afectează somnul
Simptome
Encefalita poate provoca multe simptome diferite, inclusiv confuzie, schimbări de personalitate, convulsii sau probleme de mișcare. Encefalita poate provoca, de asemenea, modificări ale vederii sau auzului.
Majoritatea persoanelor cu encefalită infecțioasă au simptome asemănătoare gripei, cum ar fi:
- Dureri de cap.
- Febră.
- Dureri în mușchi sau articulații.
- Oboseală sau slăbiciune.
De obicei, acestea sunt urmate de simptome mai severe pe o perioadă de câteva ore sau zile, cum ar fi:
- Gât înțepenit.
- Confuzie, agitație sau halucinații.
- Crize convulsive.
- Pierderea senzației sau imposibilitatea de a mișca anumite zone ale feței sau ale corpului.
- Mișcări neregulate.
- Slăbiciune musculară.
- Probleme cu vorbirea sau auzul.
- Pierderea cunoștinței, inclusiv comă.
La sugari și copii mici, semnele și simptomele pot include, de asemenea, următoarele:
- Umflături în punctele moi ale craniului unui copil, cunoscute sub numele de fontane.
- Greață și vărsături.
- Rigiditate care afectează întregul corp.
- Hrănire slabă sau nu se trezește pentru o masă.
- Iritabilitate.
Vezi și: Beneficiile pentru sănătate ale laptelui de cocos. Cum să alegi cel mai bun sortiment
Simptomele encefalitei autoimune pot apărea în decurs de câteva săptămâni, mai treptat. Deși sunt mai puțin frecvente, simptomele asemănătoare gripei pot apărea ocazional cu câteva săptămâni înainte de cele mai severe. Deși fiecare persoană experimentează simptomele în mod diferit, este tipic ca oamenii să aibă un amestec de simptome, cum ar fi:
- Modificări ale personalității.
- Pierderi de memorie.
- Probleme de înțelegere a ceea ce este real și ceea ce nu este, cunoscute sub numele de psihoză.
- Vederea sau auzirea unor lucruri care nu sunt acolo. Acestea se numesc halucinații.
- Convulsii.
- Modificări ale vederii.
- Probleme de somn.
- Slăbiciune musculară.
- Pierderea senzațiilor.
- Probleme la mers.
- Mișcări anormale.
- Probleme cu vezica urinară și intestinul.
Când să consulți un medic
Dacă suferi de oricare dintre simptomele mai severe ale encefalitei, solicită imediat asistență medicală. Este necesară asistența medicală de urgență dacă există o durere de cap severă, febră sau modificări ale stării de conștiență.
Orice semne sau simptome de encefalită la sugari sau copii mici trebuie să fie luate în îngrijire imediată.
Foto: Freepik @thongden_studio
Cauze
La aproximativ jumătate dintre pacienți, cauza exactă a encefalitei nu este cunoscută. La cei pentru care se identifică o cauză, există două tipuri principale de encefalită:
- Encefalita infecțioasă. Această afecțiune apare ca urmare a unei infecții directe a creierului de către un virus sau altă sursă. Boala ar putea avea un impact doar într-o zonă mică sau se poate răspândi pe scară largă. Encefalita infecțioasă este cel mai adesea cauzată de viruși, dintre care unii sunt răspândiți de căpușe sau țânțari. În cazuri rare, bacteriile, ciupercile sau paraziții pot provoca encefalita, conform Mayo Clinic.
- Encefalita autoimună. Această afecțiune se dezvoltă atunci când propriul sistem imunitar produce anticorpi care vizează proteinele și receptorii cerebrali sau atacă creierul în mod involuntar. Încă nu înțelegem pe deplin de ce se produce acest lucru. Ca și encefalita autoimună și encefalita paraneoplazică, tumorile benigne sau maligne pot provoca ocazional un răspuns imunitar aberant. O infecție în interiorul corpului tău poate provoca encefalomielita acută diseminată (ADEM), unul dintre cele câteva tipuri de encefalită autoimună. Encefalita autoimună post-infecțioasă este termenul care o desemnează. În mod frecvent, nu se găsește nicio cauză clară pentru răspunsul imunitar anormal.
Facori de risc
Oricine se poate îmbolnăvi de encefalită. Printre elementele care ar putea crește riscul se numără:
- Vârsta. La anumite grupe de vârstă, anumite tipuri de encefalită sunt mai răspândite sau mai grave. Majoritatea tipurilor de encefalită virală prezintă, în general, un pericol mai mare pentru copiii mici și persoanele în vârstă. În același mod, anumite tipuri de encefalită autoimună sunt mai frecvente la tineri și copii, în timp ce alte tipuri sunt mai frecvente la adulții în vârstă.
- Sistem imunitar slăbit. Encefalita este mai frecventă la persoanele cu HIV/SIDA, la cele care iau medicamente imunosupresoare și la cele care suferă de alte boli care le compromit sistemul imunitar.
- Regiuni geografice. Anumite zone geografice sunt comune pentru virușii purtați de căpușe sau țânțari.
- Anotimpul. În multe părți ale lumii, vara aduce cu ea un risc crescut de boli purtate de țânțari și căpușe.
- Boala autoimună. Encefalita autoimună poate fi mai frecventă la persoanele care au deja o tulburare autoimună.
- Fumatul. Oricum ar fi, fumatul crește riscul de cancer pulmonar, ceea ce crește posibilitatea apariției encefalitei autoimune paraneoplazice.
Metode de prevenție
Luarea de măsuri preventive pentru a se proteja de virușii care pot provoca encefalita virală este cea mai bună apărare împotriva bolii. Încearcă să:
- Menține o igienă corespunzătoare. În special după ce ai folosit toaleta și înainte și după mese, spală-te bine și regulat pe mâini cu apă și săpun.
- Să nu împarți niciodată ustensile, băuturi sau veselă.
- Învață-ți copiii obiceiuri bune. Asigură-te că se spală frecvent pe mâini și că se abțin de la a împărți tacâmurile acasă și la școală.
- Vaccinați-vă. Asigură-te că vaccinurile copiilor tăi și ale tale personale sunt la zi. Consultă-te cu medicul dumneavoastră de familie cu privire la vaccinările recomandate pentru locurile pe care intenționezi să le vizitezi înainte de a pleca.
Encefalita este o infecție a creierului care necesită îngrijire într-un spital. După rezolvarea infecției, puteți continua să aveți simptome care afectează funcția cerebrală. Este nevoie de timp pentru a atinge potențialul maxim de recuperare. Uneori sunt luni sau ani. Potențialul și calitatea vieții tale pot fi realizate pe deplin cu reabilitare și autoîngrijire adecvată.
-
-
Vitaminele B pot încetini declinul cognitiv și preveni demența27.08.2025, 18:08
-
-
-
Traumatismele cerebrale, asociate cu demența. Duc la degradarea vaselor de sânge
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Primul semn al bolii Parkinson. Apare cu aproape 10 ani înaintea tremorului
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Cinci semne ale tumorilor cerebrale. Dacă simți asta, mergi urgent la medic
Acestea sunt cele 5 semne banale ale tumorilor cerebrale. Dacă simți ASTA, ești în mare pericol.
Activitatea cerebrală nocturnă poate prezice revenirea din comă
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
AVC-ul fals, semnal de alarmă pentru demență. Care sunt semnele de alarmă
Robotul de dimensiunea unui bob de orez care poate schimba neurochirurgia. Poate fi folosit pentru biopsii cerebrale sau Parkinson
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Cel mai rău lucru pe care îl faci când te trezești. Îți macină sănătatea
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Antidepresivele pot accelera declinul cognitiv la pacienții cu demență
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.