Evenimentele stresante, factori declanșatori pentru probleme neurologice. Atacă funcțiile creierului

Evenimentele stresante pot fi factori declanșatori pentru problemele neurologice. Câteva semne principale sunt amețeala, starea de rău și panica.
Evenimentele stresante pot declanșa anumite probleme neurologice. Anxietatea cauzează simptome neurologice. Există două motive pentru care frica persistă pentru cei cu anxietate. În primul rând, anxietatea provoacă gânduri bazate pe frică, care provoacă în mod inerent frica însăși. În al doilea rând, anxietatea, în unele cazuri, poate duce la simptome cardiace și cerebrale care pot imita condiții fizice, boli și afecțiuni reale.
Anxietatea afectează creierul
Dacă nu ați mai vorbit niciodată cu un medic, este întotdeauna o idee bună să vă verificați inima și plămânii. Dar veți constata că respirația superficială este în aproape toate cazurile cauzată de anxietate. Este una dintre cele mai frecvente - și mai problematice - probleme de anxietate.
Severitatea anxietății și simptomele neurologice
Severitatea anxietății joacă un rol esențial în apariția simptomelor, care uneori pot fi aproape identice cu problemele neurologice. Milioane de persoane cu anxietate au simptome fizice care seamănă cu boli neurologice, cum ar fi:
- Scleroza multiplă
- Tumori cerebrale
- Boala Lyme
Simptomele acestor boli neurologice pot fi atât de asemănătoare cu cele ale anxietății încât medicii trebuie uneori să efectueze diverse teste pentru a exclude prezența unei boli grave. Deoarece anxietatea provoacă cu adevărat simptome fizice, este adesea nevoie de sfaturi medicale pentru a discerne dacă creierul și nervii unei persoane sunt sănătoși.
Vezi și: Boala Parkinson, care este speranța de viață. Cum evoluează cele cinci etape ale bolii
Care sunt simptomele generate de evenimentele stresante
S-ar putea afirma că anxietatea însăși este un simptom neurologic. La urma urmei, anxietatea poate modifica nivelurile de neurotransmițători din creier, determinându-i să trimită semnale neobișnuite către restul corpului. Și, deși anxietatea nu cauzează niciun prejudiciu neurologic cunoscut, ea creează totuși simptome precum:
Furnicături la mâini și picioare - Atât adrenalina, cât și hiperventilația (simptome ale anxietății) pot duce la apariția furnicăturilor la mâini și picioare. Este interesant faptul că atât adrenalina, cât și hiperventilația contribuie la senzația de furnicături în moduri diferite.
Adrenalina dilată vasele de sânge și trimite sângele către mușchi, în timp ce hiperventilația constrânge vasele de sânge, ceea ce face ca sângele să circule mai puțin către mâini și picioare. Unii oameni simt o furnicătură, în timp ce alții pot simți o amorțeală, o senzație de frig sau o arsură.
Dureri nervoase - Anxietatea poate provoca, de asemenea, apariția durerilor legate de nervi. Durerile sunt atât reale, cât și psihologice. Cunoscute sub numele de "durere psihogenică", creierul activează în mod esențial senzorii de durere ca urmare a anxietății și a stresului. Chiar dacă, din punct de vedere tehnic, nu există o cauză identificabilă a durerii (alta decât anxietatea), durerea resimțită este reală.
Vezi și: Cât de des ar trebui să te cântărești. ORA la care trebuie să te cântărești, de fapt
Amețeală/Vertij - Anxietatea poate provoca, de asemenea, o cantitate considerabilă de amețeală și vertij, ceea ce poate duce la dificultăți în a sta în picioare (o senzație ca și cum picioarele nu funcționează). Aceste simptome neurologice sunt legate de procesele care au loc ca urmare a anxietății, în special hiperventilația și valurile de adrenalină. Deși sunt mai frecvente în cazul celor care suferă de atacuri de panică, aceste simptome pot afecta pe oricine suferă de anxietate.
Dureri de cap - Anxietatea poate declanșa toate tipurile de dureri de cap, inclusiv dureri de cap de tensiune și migrene. Durerile de cap și migrenele prezintă adesea și propriile simptome inconfortabile, cum ar fi problemele oculare. Se știe că toate acestea sunt declanșate de anxietate (deși, în cazul migrenelor, medicii încă nu sunt siguri de ce anxietatea pare să le provoace mai des).
Probleme de vedere - Anumite simptome ale anxietății, cum ar fi migrenele și hiperventilația, pot cauza probleme de vedere. Dar chiar și cei care suferă de anxietate și nu se confruntă cu migrene sau hiperventilație pot suferi totuși de probleme de vedere ca urmare a anxietății. Anxietatea poate provoca dilatarea pupilelor, ceea ce poate afecta claritatea vederii cuiva și poate duce la probleme cu luminile.
Oboseală - Oboseala este frecventă la cei cu anxietate extremă. Ea pare să apară din cauza epuizării generale (mentale și fizice) pe care cei care suferă de anxietate o resimt adesea. Deoarece anxietatea poate duce și la insomnie, o parte din această oboseală poate fi cauzată de lipsa somnului.
Pierderea memoriei - Pierderea memoriei este singurul simptom al anxietății care ar putea fi considerat oarecum permanent. Pierderea memoriei din cauza anxietății apare rareori la niveluri severe, dar orice pierdere de memorie experimentată este rezultatul cortizolului, hormonul stresului, care poate fi prea activ la cei cu anxietate și despre care se știe că poate contribui la o ușoară pierdere de memorie.
Confuzie - Este, de asemenea, posibil ca nivelurile extreme de anxietate să contribuie la probleme precum confuzia și chiar o pierdere temporară a realității care îi face pe oameni să se îngrijoreze că ceva nu este în regulă cu creierul lor.
Aceste simptome ale anxietății pot varia ca severitate și prevalență în funcție de persoană, dar adesea reflectă ceea ce pot experimenta cei cu o tulburare neurologică reală, notează Calm Clinic.
Cum să faci diferența între anxietate și tulburările neurologice
Din păcate, pur și simplu nu există nicio modalitate de a face diferența între a suferi de anxietate și a suferi de o tulburare neurologică mai gravă. Simptomele pot părea extrem de asemănătoare și, deși unele pot avea unele diferențe minore (de exemplu, confuzia este temporară, în timp ce o tulburare neurologică poate fi permanentă sau mai de lungă durată), realitatea este că adesea nu există diferențe.
Acesta este motivul pentru care este important să consultați întotdeauna un medic. Chiar dacă anxietatea este extrem de frecventă, un medic este singura modalitate de a determina cu exactitate dacă o persoană are/nu are o tulburare neurologică subiacentă. Odată ce un medic exclude orice problemă neurologică, este important să începeți să luați măsuri pentru a controla anxietatea. Anxietatea necontrolată va duce la continuarea simptomelor neurologice și, în cele din urmă, la mai multă anxietate.
În cazul extrem de rar în care o persoană are într-adevăr o tulburare neurologică, controlul anxietății este în continuare important. Anxietatea joacă un rol semnificativ nu numai în ceea ce privește fericirea și bunăstarea generală, ci și în succesul tratamentelor medicale. Dacă există vreun motiv să credeți că aveți anxietate și nu o tulburare neurologică, este incredibil de important să căutați deschis ajutor.
-
-
-
-
-
1 din 4 persoane nu are acces la apă potabilă sigură, potrivit ONU27.08.2025, 10:44
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
De ce ne blocăm de spate. Dr. Dan Aurel Nica: Încearcă să prevină mișcările ample. Se formează un cerc vicios
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Terapia senzorială de 40 Hz, speranță revoluționară pentru pacienții cu Alzheimer
Această terapie ameliorează semnificativ simptomele pacienților cu Alzheimer. Medicii susțin că toți pacienții văd efecte benefice.
Dieta bogată în grăsimi poate provoca probleme de memorie la vârstnici în doar câteva zile
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Stresul cronic crește riscul de accident vascular cerebral la femeile sub 50 de ani
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme
Ce trebuie să știi dacă ai avut AVC. Detaliul care arată că ai mari probleme neurologice.
Sănătatea inimii încetinește îmbătrânirea creierului și reduce riscul de demență
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Testul simplu care depistează demența. Pune diagnosticul înainte ca simptomele să apară
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.