Grăsimea abdominală și de pe brațe, posibil indicator timpuriu al demenței
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Inflamația ar afecta nivelul de motivație al unei persoane, sugerează dovezi descoperite de cercetători de la Universitatea Emory, SUA.
Inflamație, motivație. Inflamația de grad scăzut în organism poate duce la o lipsă de motivație prin reducerea dopaminei, hormonul cu rol important în partea de recompensare, care conduce la comportamente legate de motivație, susține noua cercetare.
Oameni de știință de la Universitatea Emory examinează dovezi noi despre modul în care inflamația de grad scăzut ar putea afecta nivelul de motivație al unei persoane. Rezultatele lor ar putea fi aplicate și în tratamentul unor cazuri de depresie – legătura dintre depresie și inflamație fiind dovedită printr-un studiu din 2017, informează medicalnewstoday.com.
În cercetarea lor, publicată în revista Trends in Cognitive Sciences, autorii sugerează că mecanismele inflamatorii provoacă eliberarea de mai puțină dopamină ca o modalitate de a face creierul să economisească energie și să se concentreze spre vindecarea rănii sau infecției din organism care a declanșat inflamația.
„Când corpul tău se luptă cu o infecție sau vindecă o rană, creierul tău are nevoie de un mecanism pentru a recalibra motivația ta de a face alte lucruri, așa că nu consumi prea mult din energia ta. (...) Acum avem dovezi puternice care sugerează că sistemul imunitar perturbă sistemul dopaminic pentru a ajuta creierul să efectueze această recalibrare", susține unul dintre autorii studiului, Michael Treadway, profesor asociat la Departamentul de Psihologie din cadrul Universității Emory.
Cercetătorii vin cu o soluție: aplicarea unei metode de evaluare a impactului inflamației cronice și inferioare asupra cantității de energie pe care creierul o consumă asupra comportamentelor conduse de auto-motivație.
Cu ajutorul acestei metode, ei speră să afle cum inflamația ar putea afecta motivația în condițiile de sănătate mintală a oamenilor, cum ar fi depresia și schizofrenia. Cercetarea se bazează pe studii anterioare, care au arătat că unele molecule pro-inflamatorii (citokine) pot afecta modul în care sistemul de dopamina din creier funcționează.
Momentan, inflamația cronică, scăzută, este pusă de cercetătorii și pe seama îmbătrânirii, stresului, condițiilor metabolice sau obiceiurilor nesănătoase ale stilului de viață. Dacă teoria cercetătorilor despre legătura dintre inflamație și tulburări motivaționale se confirmă, atunci – susțin oamenii de știință - „ar putea avea un impact imens asupra tratării cazurilor de depresie și a altor tulburări comportamentale care pot fi conduse de inflamație".
Studiul, AICI.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Epuizarea poate persista până la un an după un accident vascular tranzitoriu, mai ales la persoanele cu anxietate sau depresie anterioară.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.