Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Misofonia implică ura față de anumite sunete și nu are nimic de-a face cu o problemă auditivă sau psihologică.
Există anumite sunete în viața noastră de zi cu zi care ne pot provoca nemulțumiri, cum ar fi creta care scârțâie atunci când scriem cu ea pe tablă. Mai există o categorie de oameni care suferă de misofonie. Aceștia urăsc literalmente anumite sunete mestecatul, căscatul.
Persoanele cu această tulburare neurologică au reacții anormal de puternice care atrag atenția celor din jur. Tensiunea pe care o pot simți îi poate determina să părăsească un anumit loc, deoarece nu sunt capabili să suporte sunetul. Aceasta este una dintre caracteristicile care pot duce la suspiciunea de misofonie.
Misofonia, o tulburare care începe la o vârstă fragedă
Misofonia apare de obicei între 7 și 13 ani. Un sunet specific poate fi declanșator, dar din acel moment, se va adăuga o altă serie de sunete care va deveni la fel de insuportabilă.
Care sunt simptomele misofoniei?
Misofonia poate declanșa reacții foarte violente și agresive, iar persoana care suferă de această tulburare simte o ură mare față de unul sau mai multe sunete specifice.
Ceea ce fac de obicei oamenii cu misofonie este să fugă de locul în care se află acel sunet. Acest comportament ajunge, de obicei, să îi determine să se izoleze. Spre exemplu, dacă o persoană cu misofonie nu suportă sunetul produs de mestecatul mâncării, va fi dificil să accepte să meargă la prânz sau la cină cu familia și prietenii.
O tulburare neurologică ale cărei cauze sunt necunoscute
Se știe de unde provine misofonia, este o tulburare neurologică, deoarece sistemul nervos central nu este capabil să proceseze corect anumiți stimuli auditivi. Cu toate acestea, nu există încă nicio dovadă a ceea ce poate declanșa acest lucru. Experții iau în considerare diverse opțiuni, de la o experiență negativă din copilărie, la o manifestare simptomatică a unei tulburări psihice.
Ocazional, persoanele cu această tulburare s-au dovedit a avea trăsături de stres post-traumatic sau o personalitate obsesiv-compulsivă. Dar totuși misofonia continuă să aibă multe necunoscute care, pentru moment, nu au răspuns.
Poate fi tratată misofonia?
Deși misofonia este încă studiată, terapia cognitiv-comportamentală pare a fi cea mai bună opțiune pentru a putea trăi cu aceste sunete fără a avea un impact negativ asupra vieții. Persoanele care suferă de misofonie pot învăța să ignore aceste sunete, să se sustragă sau să pună în aplicare strategii care îi ajută să nu intre în panică sau să se lase conduși de furie.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.