Conexiunile neuronale și comunicarea între zonele creierului se îmbunătățesc în mai puțin de o oră de terapie prin neurofeedback, arată un studiu recent.
Un studiu făcute de Institutul pentru Cercetare și Educație D'Or din Rio de Janeiro, Brazilia, demonstrează că prin neurofeedback, o terapie, se întăresc conexiunile neuronale și comunicarea între zonele creierului. Un alt rezultat al cercetării este că astfel se pot dezvolta abordărilor terapeutice împotriva accidentului vascular cerebral și a bolii Parkinson, potrivit sciencedaily.com.
Studiul reprezintă teza de doctorat a lui Theo Marins, cercetător la institutul brazilian amintit. Marins consideră că „înțelegerea modului în care putem avea un impact asupra funcționării creierului este cheia pentru a trata tulburările neurologice".
Neurofeedback este privit drept o modalitate promițătoare, terapeutică, de a reglementa zonele cerebrale disfuncționale asociate cu tulburările precum durerea cronică și depresia. Echipamentul de rezonanță magnetică ajută indivizii să aibă acces la propria activitate a creierului în timp real și să obțină rapid control asupra ei, se explică pe site-ul citat.
La cercetarea brazilianului au luat parte 36 de oameni sănătoși. Marins a vrut să vadă dacă prin neurofeedback poate crește activitatea regiunilor creierului care este implicată în mișcările mâinilor.
Subiecții au fost rugați, mai întâi, să-și imagineze cum își mișcă mâna. 19 au trecut prin neurofeedback, 16 cu neurofeedback placebo. Antrenamentul creierul a durat circa 30 de minute. Iar rezultatele – scanările rețelelor neurale - au dovedit întărirea comunicării între diferite regiuni ale creierului. Mai precis, corpus callosum - puntea cerebrală majoră care leagă emisfera dreaptă și cea stângă - prezintă o integritate sporită, iar rețeaua neurală care controlează mișcările corpului a devenit mai puternică.
Potrivit sursei citate, neurofeedback-ul a avut un impact pozitiv asupra unei rețele de creier care este afectată după accident vascular cerebral, Parkinson și depresie.
Fernanda Tovar Moll, presedintele Institutului pentru Cercetare și Educație D'Or din Rio de Janeiro, și liderul cercetării, susține că neurofeedback-ul poate fi considerat un instrument puternic pentru inducerea de modificări în creierului și următorul pas este să se pună în practică teoria verificată și să se dacă și cum pot fi ajutați și pacienții cu tulburări neurologice.
Cercetarea a fost făcută împreună cu Universitatea federală din Rio de Janeiro și cu Universitatea Augusto Motta tot din Rio de Janeiro.
Studiul a fost publicat recent în Neuroimage. Poate fi găsiti AICI.
Semnul simplu care indică revenirea din comă. Ce se întâmplă în creierul pacienților. Care este semnalul cheie.
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Aceste alimente îți distrug creierul în doar câteva zile. Cresc inflamația din corp.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Evenimentul care îți degradează vasele de sânge din creier. Crește semnificativ riscul de demență. Perturbă fluxul sanguin din creier.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
