Obiceiul care triplează riscul de moarte
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Acest semn al bolii Parkinson apare cu ani înainte de diagnostic. Este pus pe seama unei infecții comune.
Boala Parkinson, o afecțiune neurodegenerativă fără leac, reprezintă o provocare semnificativă pentru persoanele diagnosticate. Cu toate acestea, detectarea precoce joacă un rol semnificativ în gestionarea simptomelor și în menținerea calității vieții. Recunoașterea semnelor timpurii poate duce la intervenții la timp și la rezultate mai bune pentru pacienți.
Printre diferitele simptome asociate bolii Parkinson, unul care adesea este trecut cu vederea este pierderea mirosului. Cercetările recente realizate de Universitatea Auckland relevă o legătură anatomică între această pierdere a simțului mirosului și debutul bolii Parkinson. Potrivit profesorului asociat Maurice Curtis, "pierderea completă a mirosului sau scăderea acestuia precede adesea simptomele motorii obișnuite ale acestei boli neurodegenerative cu câțiva ani și are o prevalență de 90% în stadiile incipiente ale pacienților", potrivit Surrey Live.
Înțelegerea semnificației acestui simptom este esențială, deoarece poate servi ca semnal de alarmă timpurie care necesită investigații suplimentare.
Declinul funcției olfactive poate fi atribuit prezenței aglomerărilor de proteine alfa-sinucleină, care sunt adesea întâlnite la persoanele diagnosticate cu boala Parkinson. Aceste acumulări de proteine au fost identificate în bulbul olfactiv, regiunea creierului responsabilă de procesarea mirosurilor, precum și în tractul gastrointestinal.
Asociația Europeană Parkinson (EPDA) subliniază un studiu relevant care sugerează că aceste aglomerări ar putea să își aibă originea în bulbul olfactiv, înainte de a se răspândi în alte zone ale creierului. EPDA pune accent pe potențialul cercetătorilor de a dezvolta intervenții care să vizeze aceste aglomerări încă din fazele incipiente.
"Dacă această teorie se va dovedi corectă, cercetătorii ar putea fi capabili să identifice aglomerările și să le descompună înainte ca acestea să ajungă la creier și să provoace daune majore", arată EPDA.
Parkinson - FOTO: Freepik
Deși pierderea mirosului este un semn important, există și alte simptome mai larg recunoscute ale bolii Parkinson:
Tremor: Tremurături care încep de obicei la mână sau la braț, mai pronunțate atunci când membrul este în repaus.
Mișcări mai lente, care pot face sarcinile zilnice mai dificile și duc la un mers caracteristic, cu pași mici și șchiopătați.
Rigiditate: Tensiune și rigiditate musculară care îngreunează mișcarea și expresiile faciale, provocând adesea crampe dureroase.
Pe măsură ce boala Parkinson progresează, este din ce în ce mai important ca pacienții să urmeze un tratament continuu și să adopte schimbări în stilul de viață pentru a-și gestiona eficient simptomele.
Strategii pentru gestionarea simptomelor
Pentru a alina rigiditatea musculară, a îmbunătăți starea de spirit și a reduce stresul, profesioniștii din domeniul sănătății, inclusiv cei de la NHS, recomandă menținerea unui stil de viață activ. Activitatea fizică regulată poate avea un impact semnificativ asupra bunăstării generale. De asemenea, o alimentație echilibrată este esențială pentru susținerea sănătății.
Măsurile preventive sunt, de asemenea, esențiale, iar NHS recomandă vaccinarea anuală împotriva gripei și o vaccinare unică împotriva pneumoniei pneumococice, care protejează împotriva infecțiilor grave, cum ar fi pneumonia pneumococică.
Pentru persoanele care trăiesc cu boala Parkinson, există o gamă largă de opțiuni de îngrijire disponibile pentru a le oferi sprijinul necesar. Diagnosticul timpuriu și gestionarea proactivă a bolii sunt esențiale pentru îmbunătățirea calității vieții și menținerea independenței cât mai mult timp posibil. Conștientizarea semnelor timpurii, în special a pierderii mirosului, poate deschide calea pentru intervenții la timp și pentru o abordare mai informată a îngrijirii.
Obiceiul care triplează riscul de moarte. Îți fură ani de viață.
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.
Acest lucru îți devastează creierul, iar dacă locuiești în zona ASTA, ești cel mai expus.
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Aceste medicamente extrem de frecvent utilizate sunt asociate cu un risc crescut de demență.
Ce se întâmplă în creier după 40 de ani. Schimbările sunt ireversibile și cu impact major.
Acest obicei zilnic, imposibil de evitat, este un factor declanșator pentru AVC, iar cele mai expuse sunt femeile.
Acesta este cel mai rău lucru pe care îl faci imediat ce te trezești și îți macină sănătatea.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
De ce ne e poftă de ceva dulce. Ce semnal transmite, de fapt, creierul.
De ce ne blocăm de spate. Ce semnal ne transmite, de fapt, organismul când apare contractura musculară.