Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Un studiu a analizat o asociere între poluarea aerului și riscul de depresie.
Cercetătorii susțin că expunerea la poluare este asociată cu deficite cognitive și cu un risc crescut de depresie. Un studiu recent a analizat modul în care poluanții atmosferici influențează rețelele creierului și ce schimbări produc în funcția cognitivă, dar și dacă sporesc riscul de depresie.
Rezultatele sugerează că expunerea la poluanții atmosferici a fost asociată cu activarea rețelelor creierului care exprimă genele asociate depresiei, sugerând că expunerea la poluarea aerului poate provoca efecte adverse asupra sănătății mintale, acționând asupra acelorași rețele cerebrale legate de mecanismele genetice ale depresiei. Acest lucru sugerează că persoanele cu o susceptibilitate genetică la depresie pot fi mai vulnerabile la efectele adverse ale poluării aerului asupra sănătății mintale. Pe lângă faptul că are un efect dăunător asupra sănătății fizice, expunerea prelungită la poluanții atmosferici este, de asemenea, asociată cu efecte adverse asupra sănătății mintale. Expunerea la poluanții atmosferici, inclusiv particulele fine, poate fi asociată cu funcționarea cognitivă afectată și depresie.
Particulele fine, cunoscute și sub numele de PM2,5, constă din particule minuscule inhalabile mai mici de 2,5 microni și provin, de obicei, din surse industriale și vehicule. Modul în care expunerea la PM2,5 ar putea crește riscul de depresie nu este încă bine înțeles. De asemenea, oamenii de știință nu știu dacă poluarea aerului poate interacționa cu o predispoziție genetică pentru depresie pentru a crește probabilitatea depresiei. Persoanele cu o predispoziție genetică pentru o anumită boală pot avea o probabilitate crescută de a dezvolta afecțiunea în prezența anumitor factori de mediu sau din cauza unor comportamente precum fumatul.
Autorul principal al studiului, dr. Hao Yang Tan, om de știință la Institutul Lieber din Baltimore a afirmat pentru Medical News Today: „Studiul dezvăluie pentru prima dată modul în care poluarea aerului și genele interacționează între ele pentru a avea un impact important asupra nivelului cognitiv și emoțional. circuitele creierului. Poluarea aerului schimbă expresia genelor care sunt favorabile depresiei”. „Studiile anterioare au observat legătura dintre poluarea aerului și depresia, dar rezultatele noastre sunt primele care arată o cauză directă, neurologică”, a explicat el. „Ceea ce este cel mai intrigant este că cei doi factori sunt legați în așa fel încât au un efect multiplicator asupra riscului de depresie. Adică, împreună, genele de risc și aerul prost cresc riscul de depresie mult mai mult decât o face oricare dintre factorii izolat.”
Cercetarea a fost publicată în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
Studiul poate fi consultat AICI.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
O simplă fotografie a ochilor poate detecta Alzheimer cu 10 ani înainte. Descoperirea care schimbă totul!
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%