Antidepresivele, cum ar putea influența compoziția bacteriilor din intestin

Antidepresivele ar putea avea un efect asupra bacteriilor intestinale. Cercetătorii au vrut să afle cum anume este influențată compoziția bacteriilor din intestin de medicamentele psihotrope.
Cercetări făcute pe șoareci, recent publicate, precum și alte cercetări în curs de desfășurare pe subiecți umani examinează efectele medicamentelor psihiatrice, inclusiv antidepresive, asupra compoziției bacteriilor intestinale. Tot mai multe studii susțin rolul microbiotei intestinale în afecțiuni psihiatrice.
Anxietatea și depresia sunt doar unele dintre condițiile de sănătate mintală pe care cercetătorii le-au legat de modificările compoziției microbiotei intestinale.
De exemplu, într-un studiu recent, Medical News Today a raportat o listă de bacterii care contribuie la crearea de compuși neuroactivi în intestin - adică substanțe care interacționează cu sistemul nervos, influențând probabilitatea de a dezvolta depresie.
Alte cercetări efectuate la șoareci au arătat că rozătoarele crescute fără germeni dezvoltă simptome de anxietate și depresie și devin retrase social.
Deci, având în vedere această legătură strânsă între sănătatea mintală și compoziția bacteriilor intestinale, oamenii de știință se întreabă dacă medicamentele psihiatrice care afectează starea de spirit au impact asupra populației de bacterii din intestin.
Cercetătorii conduși de Sofia Cussotto, de la University College Cork, din Irlanda, au pornit să investigheze acest lucru la rozătoare. În primul rând, echipa „a cerctat activitatea antimicrobiană a psihotropelor împotriva a două tulpini bacteriene rezidente în intestinul uman, Lactobacillus rhamnosus și Escherichia coli”.
Substanțele psihotrope pe care cercetătorii s-au concentrat includeau: fluoxetină, escitalopram, venlafaxină, litiu, valproat și aripiprazol.
Apoi, oamenii de știință au testat „impactul tratamentului cronic cu aceste medicamente” asupra microbiotei de șobolani.
Cussotto și echipa sa au publicat prima parte a rezultatelor lor anul trecut în revista Psychopharmacology. Ei și-au prezentat acum concluziile complete la Congresul European College of Neuropsychopharmacology, din Copenhaga, Danemarca.
Bacteriile intestinale, modificate de medicamente
În primul studiu, oamenii de știință au dat rozătoarele medicamente psihiatrice pentru o perioadă de patru săptămâni, la sfârșitul cărora au analizat compozițiile microbiotei intestinale a rozătoarelor.
Ei au descoperit că litiu și valproat - care sunt ambii stabilizatori ai dispoziției care pot trata afecțiuni precum tulburarea bipolară - au crescut numărul anumitor tipuri de bacterii, precum Clostridium, Peptoclostridium, Intestinibacter și Christenellaceae.
În schimb, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), cum ar fi antidepresivele fluoxetină și escitalopram, au oprit creșterea tulpinilor bacteriene precum Escherichia coli.
"Am descoperit că anumite medicamente, inclusiv litiu, care este un stabilizator de dispoziție și antidepresivul fluoxetină, au influențat compoziția și bogăția microbiotei intestinale", spune Cussotto.
„Deși unele medicamente psihotrope au fost cercetate anterior in vitro, aceasta este prima dovadă a unui model animal.”
Microbiota, sensibilă la procesele metabolice
Comentând independent, dr. Serguei Fetissov, profesor de fiziologie la Universitatea Rouen, din Franța, care nu a participat la cercetare, și-a exprimat opinia cu privire la concluzii. "Aceste date timpurii sunt intrigante și demne de investigații suplimentare. În acest moment, ar fi prematur să atribuim un rol direct al bacteriilor intestinale în acțiunea medicamentelor antidepresive până când această lucrare poate fi reprodusă la om, ceea ce speră autorii să poată face acum.”
Într-adevăr, Cussotto și colegii încearcă în prezent să dezvăluie efectele pe care medicamentele psihiatrice le pot avea asupra persoanelor și, în acest scop, efectuează un studiu observațional la scară largă la oameni.
„Compoziția microbiotei intestinale este foarte sensibilă la procesele metabolice ale organismului și se poate schimba în mod natural, prin schimbări metabolice induse de medicamente în creier și în alte organe. Unele dintre modificările raportate aici, de exemplu Christensenella crescută, pot fi într-adevăr benefice, însă semnificația generală a modificărilor de compoziție bacteriană induse de medicamente în sănătatea [...] metabolică și psihică are nevoie de cercetări suplimentare”, explică dr. Fetissov.
Autorul princopal al studiului continuă: "În primul rând, unele studii au arătat că pacienții depresivi sau schizofrenici pot avea o compoziție modificată a microbiotei, de aceea medicamentele psihotrope ar putea funcționa asupra microbilor intestinali ca parte a mecanismelor lor de acțiune. Desigur, acest lucru trebuie dovedit. Având în vedere că antidepresivele, de exemplu, lucrează la unii oameni, dar nu și la alții, făcând o tolernață pentru microbiom poate schimba răspunsul unui individ la antidepresive. Pe de altă parte, efectele care vizează microbiomul ar putea fi responsabile pentru efectele secundare asociate cu aceste medicamente. "
-
Cine sunt pacienții care au nevoie de statine12.10.2025, 22:01
-
-
Ce a găsit Alexandru Rogobete într-un spital din România12.10.2025, 18:49
-
Operațiile de cancer, impact asupra imunității12.10.2025, 16:36
-
Digitalizarea, impact asupra sănătății mintale. Dr. Mihai Bran: Ești bombardat
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Înțelegerea blocajului funcțional: simptome, cauze și intervenții
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Ce este autismul. Simptomele care pot deveni evidente încă din primele luni de viață
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
De ce este dificil să menții un stil de viață sănătos? Construirea obiceiurilor sănătoase nu trebuie să fie o luptă cu tine însuți
Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Care este sursa motivației în psihicul uman și de ce avem nevoie de această forță pentru a reuși în viață
Depresia, boala influențată de probleme cotidiene. Dr. Eduard Petru Moțoescu: Pe primul loc ca incidență în patologia omului modern la nivel global
Ce este FOMO și cum scapi de teama de a rata ceva. Impactul rețelelor sociale asupra vieții de zi cu zi
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Social media și impactul său asupra sănătății mintale. Efectele pozitive și negative când petreci prea mult timp pe rețelele sociale
Studiu Stanford identifică șase subtipuri de depresie majoră. Care sunt și cum modifică tratamentul
Un dispozitiv inovator pentru tratarea depresiei. Câmpurile magnetice: o soluție modernă pentru depresie
Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Cele 3 tipuri principale de ADHD. Cum se face diagnosticul
Campanie de testare a memoriei – 6-7 aprilie 2024. Dr. Cristina-Elena Dobre: Reducem distanța, teama și nesiguranța
Cât de frecventă este bipolaritatea. Dr. Gabriel Diaconu: La fel ca schizofrenia
Cât de frecventă este bipolaritatea și cum ne afectează.
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Prima terapie pentru tulburarea de stres post-traumatic, în aprobare. Cum funcționează tratamentul
Prima terapie asistată pentru tulburarea de stres post-traumatic ar putea fi aprobată.