Boala pe care o poți face dacă te trezești devreme. Este gravă cu implicații majore
Boala pe care o poți face dacă te trezești devreme este gravă și are efecte majore, inclusiv psihiatrice.
Boala pe care o poți face dacă te trezești devreme. Un nou studiu avertizează că cei care se trezesc devreme sunt mai susceptibili să dezvolte anorexia nervoasă. Cercetătorii de la Massachusetts General Hospital (MGH), University College London și Universitatea Republicii din Uruguay au descoperit o conexiune genetică între această tulburare alimentară gravă și obiceiul de a se trezi devreme dimineața.
Legătura cu insomnia
Echipele de cercetare susțin că persoanele cu anorexie nervoasă tind să se trezească devreme și să sufere de insomnie. Acest nou studiu diferențiază anorexia nervoasă ca fiind o tulburare orientată spre dimineață, distingând-o astfel de alte afecțiuni psihiatrice precum depresia, tulburarea de alimentație excesivă și schizofrenia, care sunt în mod obișnuit asociate cu tendințe de seară.
Cercetarea se concentrează pe explorarea relației dintre anorexie, ceasul circadian care guvernează somnul și diverse funcții biologice, și anumite caracteristici ale somnului, inclusiv insomnia. Echipele au folosit metode statistice pentru a examina impactul genelor legate de anorexie asupra diferitelor modele de somn, stabilind astfel o conexiune între anorexia nervoasă și comportamentele de somn.
Un rezultat semnificativ al studiului este asocierea dintre genele legate de anorexia nervoasă și cele legate de a fi un "cronotip matinal" - o tendință de a se trezi și a dormi devreme. Rezultatele sugerează un potențial crescut de anorexie nervoasă pentru cei care se trezesc devreme și invers.
Prin crearea unui "scor de risc genetic" pentru anorexie, cercetătorii au descoperit că acest scor este asociat cu un risc crescut de insomnie.
"Descoperirile noastre indică anorexia nervoasă ca fiind o tulburare matinală în contrast cu majoritatea altor boli psihiatrice cu tendințe de seară și susțin asocierea dintre anorexia nervoasă și insomnie, așa cum s-a observat în studiile anterioare", spune autorul principal, dr. Hassan Dashti, investigator asistent în Departamentul de Anestezie, Îngrijire Critică și Medicină a Durerii la MGH, într-un comunicat de presă, potrivit Study Finds.
Vezi și: Beneficiile pentru sănătate ale porumbului. Vitaminele care fac popcornul o gustare sănătoasă
Cu toate că tratamentele actuale pentru anorexie au rate ridicate de recidivă de până la 52%, iar cauza tulburării este neclară, acest studiu aduce lumină nouă asupra posibilelor legături cu modelele de somn.
"Implicațiile clinice ale noilor noastre descoperiri sunt în prezent neclare. Cu toate acestea, rezultatele noastre ar putea orienta investigațiile viitoare către terapii bazate pe ciclul circadian pentru prevenirea și tratamentul anorexiei nervoase", subliniază Hannah Wilcox, autorul principal al studiului de la MGH.
Având în vedere că anorexia are a doua cea mai mare rată de mortalitate printre bolile psihiatrice, echipa accentuează necesitatea unor cercetări suplimentare în această domeniu. Studiul este publicat în JAMA Network Open.
Ce este anorexia nervoasă

Anorexia nervoasă - FOTO: Freepik
Anorexia nervoasă este o tulburare alimentară caracterizată prin restricționarea severă a aportului alimentar, o preocupare excesivă cu greutatea și figura corporală, precum și o teamă intensă de a lua în greutate. Persoanele afectate pot percepe greutatea lor actuală ca fiind prea mare, chiar dacă sunt subponderale. Anorexia nervoasă afectează în principal adolescenții și tinerii adulți, dar poate apărea la orice vârstă.
Anorexia nervoasă este o tulburare medicală și psihiatrică serioasă, iar tratamentul implică adesea o abordare multidisciplinară care include intervenții medicale, psihologice și nutriționale. Este important să se obțină ajutor medical și sprijin psihologic în timp util pentru a gestiona această afecțiune complexă.
-
-
Te trezesc cârceii noaptea? Verifică dacă ai lipsă de magneziu10.06.2026, 23:03
-
-
-
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
EXCLUSIV Impactul reclamelor din mediul online. Simona Trifu: I s-a încălcat spațiul personal. Are o structură paranoidă
Cum să recunoști tulburarea de personalitate histrionică: simptome, cauze și tratament
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală și după câte sedințe poți vedea schimbări în viața ta
EXCLUSIV Cum poți să ajuți pe cineva cu probleme de sănătate mintală. Ecaterina Bănică: Renunțați la prejudecata că sunt nebun dacă merg la un psihoterapeut sau psihiatru!
Depresia poate cauza pierderi de memorie. Cum facem față deficiențelor cognitive induse de depresie
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
EXCLUSIV Ce este generația fulg de nea. Dr. Eduard Petru Moțoescu: A apărut în ultimele decade
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
ARFID: ce este, cum se manifestă și de ce nu e doar “moft la mâncare”
Bufeurile de la menopauză, semn de Alzheimer. Ce s-a descoperit în creierul femeilor la menopauză
Care este legătura dintre bipolaritate și anxietate. Cele mai mari provocări asociate cu cele două condiții
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
Medicamentele pentru diabet pot ajuta la reducerea dependenței de alcool. Ce spun cercetările medicale
Cum se pune diagnosticul de depresie. Dr. Eduard Petru Moțoescu: 9 criterii ușor de recunoscut. Criteriul temporal este foarte important
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Ce este serotonina și care este impactul ei asupra stării de spirit. Diferența dintre dopamină și serotonină
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Ce este disforia și cum să îți recapeți echilibrul interior. Transformarea stărilor de neliniște în oportunități de creștere personală
Terapia cu realitate virtuală. O alternativă promițătoare pentru depresie
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
EXCLUSIV Depresia, boală a dezechilibrelor cerebrale. Prof. dr. Adela Magdalena Ciobanu: Poate duce până la cancer
Peștele poate micșora riscul de depresie pentru femei. Impactul dietei mediteraneene asupra creierului
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Simptomele dopaminei scăzute. Afectează mai mult decât sănătatea mintală
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
