Sindromul pseudobulbar este o afecțiune care se caracterizează prin episoade de râs sau plâns brusc incontrolabil și inadecvat.
Sindromul pseudobulbar apare de obicei apare la persoanele cu anumite afecțiuni neurologice sau leziuni, care ar putea afecta modul în care creierul controlează emoție.
Daca suferi de sindromul pseudobulbar vei experimenta emotiile in mod normal, dar uneori le vei exprima intr-un mod exagerat sau nepotrivit. Ca urmare, afecțiunea poate fi jenantă și perturbatoare pentru viața de zi cu zi.
Sindromul pseudobulbar adesea este nediagnosticat sau este confundat cu tulburările de dispoziție. Odată diagnosticat, cu toate acestea, sindromul pseudobulbar poate fi gestionat cu medicamente, potrivit Mayo Clinic.
Semnul principal al sindromului pseudobulbar este izbucnirea frecventă, involuntară și incontrolabilă de plâns sau râs care sunt exagerate sau nu sunt legate de starea ta emoțională. Râsul se transformă adesea în lacrimi. Starea ta de spirit va apărea normală între episoade, care pot apărea în orice moment. Plânsul pare a fi un semn mai frecvent al sindromului pseudobulbar decât râsul.
Gradul de răspuns emoțional cauzat de sindromul pseudobulbar este adesea izbitoar, cu plâns sau râs de durată de până la câteva minute. De exemplu, s-ar putea să râzi necontrolat ca răspuns la un comentariu ușor amuzant. Sau s-ar putea să râzi sau să plângi în situații pe care alții nu le văd ca fiind amuzante sau triste. Aceste răspunsuri emoționale reprezintă de obicei o schimbare față de modul în care ați fi răspuns anterior.
Deoarece tulburarea pseudobulbară adesea implică plâns, afecțiunea este frecvent confundată cu depresia. Cu toate acestea, episoade de tulburare pseudobulbară tind să fie de scurtă durată, în timp ce depresia provoacă un sentiment persistent de tristețe. De asemenea, persoanele cu sindromul pseudobulbar se confruntă cu tulburări de somn sau o pierderea poftei de mâncare. Dar depresia este frecventă în rândul celor care suferă de sindrom pseudobulbar.
Vezi și: Pierderea memoriei, cauze și tratament. Uitarea, semn al îmbătrânirii, dar și al unor boli
Sindromul pseudobulbar apare de obicei la persoanele cu afecțiuni neurologice sau leziuni, inclusiv:
- Accident vascular cerebral
- Scleroza laterală amiotrofică
- Scleroză multiplă (SM)
- Leziuni cerebrale traumatice
- Boala Alzheimer
- Boala Parkinson
Simptomele severe ale tulburării pseudobulbare pot provoca jenă, izolare socială, anxietate și depresie. Afecțiunea ar putea interfera cu capacitatea ta de a lucra și de a face sarcini zilnice, mai ales atunci când te confrunți deja cu o afecțiune neurologică.
Vezi și: De ce te mănâncă ochii. Ce probleme oftalmologice poți avea
Scopul tratamentului pentru sindromul pseudobulbar este de a reduce severitatea și frecvența izbucnirilor emoționale. Opțiunile de medicație includ:
Antidepresive. Antidepresive, cum ar fi antidepresive triciclice și inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei. Acestea pot ajuta la reducerea frecvenței și severitatea episoadelor provocate de sindromul pseudobulbar. Antidepresive pentru tratamentul sindromului pseudobulbar sunt de obicei prescrise la doze mai mici decât sunt cele utilizate pentru a trata depresia.
Terapie. Sindromul pseudobulbar poate fi jenant și stresant. S-ar putea să vă ajute să explicați familiei, prietenilor și colegilor cum vă afectează acest sindrom, astfel încât să nu fie surprinși sau confuzi de comportamentul vostru.
Vorbind cu alte persoane care se confront cu sindromul pseudobulbar v-ar putea ajuta să vă simțiți înțeles și vă va oferi o șansă de a discuta sfaturi pentru a face față afecțiunii.
Pentru a face față unui episod:
- Distrage-ți atenția
- Respirații lente și profunde
- Relaxează-ți corpul
- Schimbați-vă poziția
Vezi și: De ce te trezești cu mâinile umflate. 7 cauze posibile și ce să faci să ameliorezi simptomele
Păstrați un jurnal de simptome. Utilizați un carnet pentru a nota detalii despre izbucnirile emoționale. Izbucnirea a fost voluntară? Cât a durat? A fost nepotrivită? A existat un declanșator pentru izbucnirea ta? Izbucnirea ta a reflectat emoțiile tale la momentul respectiv? Izbucnirile cauzează probleme în interacțiunile tale sociale?
Pregătiți informațiile cheie. Fiți pregătiți pentru a discuta orice subliniază majore sau schimbări recente de viață. De asemenea, creați o listă cu toate medicamentele, vitaminele și suplimentele pe care le luați. Adu orice evaluări din trecut și rezultatele testelor formale cu tine, dacă le ai.
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Descoperă cum recunoști cauzele și simptomele detașării emoționale și când să consulți un medic.
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Autismul este o tulburare cu o gamă largă de manifestări și severități,, iar unele semne pot apărea chiar din primele luni de la naștere.
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Demența și comportamentul răutăcios pot fi aspecte dificile ale acestei afecțiuni, care afectează milioane de persoane din întreaga lume
Expunerea strategică la frig poate activa răspunsurile naturale ale corpului pentru a contracara anxietatea și a aduce o stare de calm.
