Tricotillomania este o tulburare psihică în care oamenii simt o nevoie copleșitoare de a-și smulge părul, cel mai frecvent de pe scalp, dar și din sprâncene, de pe mâni sau picioare, chiar părul pubian. Cercetările sugerează că între 0,5 și 2 la sută dintre oameni suferă de această tulburare.
Tricotillomania afectează în mod egal bărbații și femeile în copilărie, dat poate afecta mai des femeile la vârsta adultă.
Tricotillomania, cauze, factori de risc și simptome
Cauza pentru care apare această tulburare nu este încă una certă, motiv pentru care se crede că ar putea fi una de natură genetică, dar și factori de mediu pot avea un impact major asupra tricotillomaniei.
Factorii de risc pentru această tulburare au legătură cu:
- Istoricul familiei
- Vârsta. Tricotillomania se dezvoltă de obicei înainte sau în timpul adolescenței timpurii, dar adesea este o problemă pe tot parcursul vieții, mai ales în cazul femeilor.
- Tulburări mentale cum ar fi anxietatea, tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD), autismul, ADHD sau depresia
- Stresul puternic.
Un lucru important de reținut este că nu toți cei care suferă de aceste afecțiuni se vor confrunta cu tricotillomania.
Unele femei raportează că au mai multe impulsuri de a-și smulge părul în timpul începutului ciclului menstrual. Un mic studiu din 2018 sugerează că schimbările hormonale care au loc în corpul unei femei în timpul începutului ciclului lor pot avea un impact asupra simptomelor de tricotilomanie, dar cercetătorii nu sunt siguri de ce.
Simptomele pot începe din mai multe motive, inclusiv:
-plăcerea de a simți grosimea părului pe degete
- plăcerea de a simți senzația de a trage de păr pe scalp
- emoții precum anxietatea, plictiseala, furia, rușinea sau stresul.
Majoritatea persoanelor cu trichotillomania își smulg părul în privat, atunci când sunt singuri, și, în general, încearcă să ascundă tulburarea de la ceilalți.
Un studiu de caz din 2013 sugerează că simptomele de tricotillomanie pot fi influențate de schimbările hormonale din timpul sarcinii. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a susține acest lucru, notează Healthline.
Tricotillomania, diagnostic și tratament
Pentru diagnosticarea tricotillomaniei, medicul va întreba pacientul despre istoricul medical, precum și despre simptomele pe care le evidențiază. În baza unor criterii din Manualul diagnostic și statistic al tulburărilor mintale (DSM-5) medicul va vedea dacă simptomele sunt similare.
Potrivit DMS-5, o persoană diagnosticată cu tricotillomanie trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
- smulgerea recurentă a propriului păr, ceea ce duce la pierderea părului
- încercări repetate de a diminua sau de a opri smulgerea părului
- smulgerea părului cauzează suferință sau afectare semnificativă din punct de vedere clinic în domeniul social, ocupațional sau în alte domenii importante de funcționare
- smulgerea părului sau căderea părului care nu poate fi atribuită unei alte afecțiuni medicale (de exemplu, o afecțiune dermatologică)
- smulgerea părului nu se explică mai bine prin simptomele unei alte tulburări psihice (de exemplu, încercările de a îmbunătăți un defect sau o imperfecțiune percepută a aspectului în cazul tulburării dismorfice corporale).
De asemenea, medicul va exclude orice alte cauze ale căderii părului și vă poate trimite la un medic dermatolog.
Tratamentul tricotillomaniei depinde de severitatea simptomelor. e regulă tratamentul implică mai multe tehnici diferite, inclusiv schimbarea obiceiurilor și controlul stimulilor. Aceste tehnici ajută persoana diagnosticată cu tricotillomanie să reziste tentației de a-și smulge părul atunci când simte nevoia să facă acest lucru, prin furnizarea de comportamente alternative.
De asemenea, un terapist poate să învețe persoana respectivă să își gestioneze emoțiile, cum ar fi anxietatea, frica, supărarea, care sunt factori declanșatori pentru smulgerea părului.
Din punct de vedere medicamentos, tratamentul se face cu antidepresive si anti-psihotice, cu efect asupra factorilor declanșatori.
ntreaga lume este prinsă în capcana bolilor mintale, iar PTSD este afecțiunea zilelor noastre, afecțiune provocată de pandemia de COVID, de distanțarea fizică, de lipsa locurilor de muncă, de salariile prea mici, pensiile prea mici și de cheltuielile mult prea mari, la care s-au adăugat avertismentele despre criza financiară, creșterile ROBOR, explozia prețurilor facturilor și cel mai mult... de război, de arme nucleare, de durerea valului de ucrainieni veniți în România și de amenințările constante din ultimele mai bine de două luni.
În ceea ce-i privește pe români, cifrele sunt de-a dreptul îngrijorătoare, iar lipsa de informare, de comunicare și de educație își pun serios amprenta pe cei mai mulți oameni.
PTSD este se traduce prin tulburarea de stres post-traumatic, adică o tulburare care apare atunci când o persoană a trecut printr-un eveniment șocant, înfricoșător sau periculos.
În plus, frica declanșează multe schimbări în câteva fracțiuni de secundă în organism, pentru a ajuta la apărarea împotriva pericolului sau pentru a-l evita.
Despre PTSD, definiția exactă, simptome, cauze și tratament ne-a vorbit psihologul Radu Leca, care transmite un mesaj puternic în societate.
”Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă sindromul de stres post-traumatic, PTSD, este necesar să definim de la bun început noțiunea de traumă sau traumatism, respectiv care este evenimentul traumatizant”, a explicat, în exclusivitate pentru DC Medical, psihologul Radu Leca. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Anxietatea, susceptibilă de transmitere în familie. Risc crescut în rândul fetelor
