Stresul cronic poate avea efecte dăunătoare asupra sănătății fizice și mentale, afectând inima, sistemul digestiv, somnul și chiar procesul de îmbătrânire.
Stresul este un răspuns la o provocare sau la o solicitare din viață, rezultând în tensiune fizică sau emoțională. Acesta poate fi dăunător pentru sănătate dacă se manifestă pe o perioadă îndelungată.
Creierul trimite declanșatoare către suprarenale, care produc hormoni precum cortizolul și adrenalina, care pot crește vigilența, tensiunea arterială, glicemia, respirația, ritmul cardiac, tensiunea musculară și transpirația.
Stresul pe termen scurt dispare rapid, în timp ce stresul cronic persistă în timp. Pentru a gestiona stresul, este important să îl gestionați eficient și să mențineți un stil de viață sănătos.
Stresul cronic este o stare constantă și prelungită de anxietate care poate duce la simptome psihologice și fizice. Acesta poate declanșa crize de astm, probleme gastrointestinale, căderea părului, probleme cardiace și dureri de cap.
Astmul este declanșat de stres și emoții puternice, care pot agrava simptomele datorită eliberării de hormoni care interferează cu digestia. Respirația conștientă poate ajuta la reducerea stresului prin concentrarea pe respirație și renunțarea la alte gânduri.
Problemele gastrointestinale pot rezulta din stres, ducând la probleme precum constipație, diaree, indigestie, pierderea poftei de mâncare, greață, ulcer peptic și crampe stomacale. Sindromul intestinului iritat (IBS) se caracterizează prin dureri și crize de constipație și diaree, despre care se crede că este alimentat în parte de stres.
Căderea părului poate apărea după o perioadă stresantă din viața cuiva, cum ar fi un divorț sau moartea unei persoane dragi. Tratamentul pentru tricotilomanie poate include medicamente, terapie cognitiv-comportamentală și antrenament pentru inversarea obiceiurilor.
Problemele cardiace sunt o altă consecință a stresului cronic. Răspunsul inițial al organismului la stres este o creștere a frecvenței cardiace, care crește tensiunea arterială prin creșterea constricției vaselor de sânge. Acest lucru crește riscul de probleme cardiovasculare precum hipertensiunea, colesterolul ridicat și atacurile de cord.
Persoanele cu locuri de muncă cu stres ridicat, definite ca locuri de muncă solicitante din punct de vedere psihologic, prezintă un risc cu 22% mai mare de accident vascular cerebral decât cele cu locuri de muncă cu stres scăzut.
Stresul cronic poate duce la comportamente precum lipsa de activitate fizică, neasumarea medicamentelor prescrise, supraalimentarea, fumatul și dietele nesănătoase. Pentru a evita problemele cardiace legate de stres, încercați un stil de viață sănătos pentru inimă, care include consumul mai puțin de sare, grăsimi saturate și zahăr adăugat, o dietă bazată pe plante cu multe fructe, legume și cereale integrale, cel puțin 150 de minute de exerciții fizice de intensitate moderată în fiecare săptămână, renunțarea la fumat și înlocuirea băuturilor zaharoase cu apă.
Citește și: Apneea în somn: afecțiunea care îți poate scurta viața. Cauze, simptome și metode de prevenție
Foto: Freepik @Drazen Zigic
Durerile de cap pot fi cauzate de stres, cele mai frecvente fiind durerile de cap cauzate de tensiune. În timp ce medicamentele pot trata durerile de cap, găsirea unor modalități de a trata stresul care le provoacă poate implica protejarea locuinței împotriva durerilor de cap, modificarea dietei și a stilului de viață, utilizarea tehnicilor de relaxare sau de gestionare a stresului, cum ar fi acupunctura, biofeedback-ul, feedback-ul cognitiv comportamental, compresele cu gheață sau calde, masajul și meditația conștientă.
Exercițiile fizice pot ajuta, de asemenea, la gestionarea stresului, ajutând la relaxare, stima de sine și anxietate.
Glicemia ridicată este o altă problemă potențială cauzată de stresul cronic. Pacienții cu diabet de tip 2 pot prezenta niveluri ridicate de cortizol și glucoză, precum și o rezistență crescută la insulină. Într-un studiu, subiecții care se confruntau cu niveluri ridicate de stres erau mai puțin predispuși să respecte modificările stilului de viață pentru tratamentul diabetului.
Stresul poate duce la diverse probleme de sănătate, inclusiv creșterea apetitului, insomnie, probleme de memorie și de învățare, probleme de performanță profesională, complicații ale sarcinii, îmbătrânire prematură, reducerea apetitului sexual, probleme ale pielii și psoriazis.
Atunci când stresul durează puțin, organismul dumneavoastră produce cortizol, un hormon care crește apetitul și vă determină să consumați alimente bogate în zahăr și grăsimi. Consumul de alimente bogate în zahăr și grăsimi saturate poate duce la creșterea în greutate.
Stresul poate provoca, de asemenea, mâncatul emoțional, atunci când legați mâncarea de emoțiile pozitive și mâncați mai mult decât ați face-o fără stres. Pentru a gestiona stresul, este esențial să vă cunoașteți factorii declanșatori și să fiți pregătiți atunci când stresul este probabil să vă lovească.
Aprovizionarea cu gustări echilibrate bogate în proteine și grăsimi sănătoase, evitarea gustărilor nesănătoase bogate în grăsimi saturate și zahăr și exercițiile fizice pot ajuta la controlul stresului și la îmbunătățirea sănătății generale.
Insomnia este un alt motiv pentru care oamenii sunt mereu înfometați. Stresul poate provoca hiperarozie, o stare biologică în care oamenii nu se simt somnoroși. Expunerea pe termen lung la stresul cronic poate perturba somnul și contribui la tulburările de somn.
Concentrați-vă pe un somn sănătos și pe igiena somnului evitând băuturile alcoolice, mesele copioase, cofeina, zgomotele, luminile puternice sau televizorul, culcându-vă și trezindu-vă la aceeași oră în fiecare zi, menținând temperatura din dormitor rece, practicând yoga sau alte activități de reducere a stresului în timpul zilei sau terapia cognitiv-comportamentală.
Legătura dintre memorie și stres nu este încă foarte clară, dar cercetătorii cred că stresul are un impact asupra învățării și memoriei, în special într-un cadru educațional. Evenimentele stresante sunt frecvente într-un cadru educațional, iar stresul poate afecta învățarea și memoria. Cu toate acestea, nu este clar dacă acesta este un impact pozitiv sau negativ.
Stresul la locul de muncă poate agrava orice alt stres pe care îl resimțiți, ducând la scăderea productivității, a satisfacției la locul de muncă și a motivației în clasă. Angajatorii ar trebui să aibă o strategie de gestionare a stresului unică pentru mediul lor, cu scopul de a reduce pe cât posibil stresul la locul de muncă.
O soluție este să solicitați angajatorului să ofere cursuri de gestionare a stresului, care să abordeze factorii de stres la nivelul întregii companii și să se concentreze pe reducerea stresului la nivel individual.
Complicațiile sarcinii pot rezulta din stres și anxietate în timpul sarcinii, ducând la greutate mică la naștere, travaliu prematur și depresie postpartum. Reducerea nivelului de stres poate fi benefică atât pentru părinte, cât și pentru copil, iar discuția cu un furnizor de servicii medicale în cazul în care sunteți însărcinată și extrem de stresată vă poate ajuta.
Îmbătrânirea prematură poate fi atribuită traumelor și stresului cronic, deoarece stresul scurtează telomerii din celule, determinând îmbătrânirea mai rapidă a celulelor. De asemenea, stresul poate agrava problemele de piele, cum ar fi acneea și psoriazisul, care pot fi gestionate prin tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi biofeedback și meditația.
Pentru a gestiona stresul, faceți exerciții fizice regulate, încercați tehnici de relaxare precum meditația sau yoga, asigurați-vă un somn adecvat, evitați băuturile și alimentele care conțin cofeină, îmbunătățiți-vă abilitățile de gestionare a timpului și solicitați sprijinul prietenilor și al familiei. Asigurați-vă o rutină săptămânală de exerciții fizice de 150 de minute, evitați băuturile și alimentele care conțin cofeină și prioritizați sarcinile.
Stresul cronic afectează organismul și bunăstarea generală, dar poate să nu cauzeze simptome. Gestionarea stresului implică înțelegerea factorilor declanșatori, reducerea acestora și solicitarea de sprijin din partea furnizorilor de asistență medicală în cazul în care autogestionarea este dificilă.
De ce cred oamenii în teorii ale conspirației? Ce se întâmplă, de fapt, în mintea acestor persoane.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Un studiu recent sugerează o legătură între posesia unei pisici și un risc mai mare de a dezvolta tulburări psihiatrice sau schizofrenie.
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
