Gânditul are efecte asupra creierului și a întregului organism. Cum ne afectează felul în care gândim.
Gânditul excesiv ne afectează sănătatea fizică și mentală. Nu de puține ori, diferitele posibilități pe care ni le imaginăm erau scenarii rele care nu se vor întâmpla neapărat. De fapt, nici problemele cu care ne confruntăm nu sunt atât de grele pe cât se crede. Specialiștii explică ce putem păți dacă stăm să gândim prea mult.
Un profesor clinician asistent de la departamentul de psihiatrie de la NYU Langone Health, Laura Price, a declarat că supra-gândirea face ca instinctele noastre să nu funcționeze în mod optim și, în schimb, va duce la selectarea unei decizii greșite, potrivit We Stress Free.
Vei cădea într-o situație de analiză paralizantă, în care te tot gândești la ceva în mod repetat, fără a reuși să găsești o soluție. Nu este doar o pierdere de timp, ci și o pierdere de energie, iar acest lucru te poate împiedica să faci ceva.
Un studiu realizat în Marea Britanie afirmă, de asemenea, că gândirea excesivă va avea un impact negativ asupra creativității tale. Acest lucru este legat de o mai bună funcționare a creierului atunci când procesele cognitive sunt calme. Cu cât te gândești prea des, cu atât mai mari sunt barierele mentale care te fac să fii disperat și incapabil să gândești mai creativ.
Atunci când acest lucru este lăsat prea mult timp, creierul tău se va obișnui să se îngrijoreze cu privire la argumentele pro și contra a ceva ce ai făcut. Nu numai că are ca rezultat sănătatea mintală, dar îngrijorarea excesivă poate avea un impact și asupra sănătății tale fizice.
Gândirea la ceva în mod continuu și pentru o durată lungă are potențialul de a deteriora părțile creierului asociate cu memoria și emoțiile.
Gândirea excesivă, în multe circumstanțe, poate declanșa stresul, care stimulează eliberarea hormonului cortizol în organism. Acest hormon cortizol are potențialul de a deteriora celulele cerebrale din hipocampus.
Dacă cineva se gândește în mod constant la ceva, până la punctul de a-și perturba starea emoțională, riscă să schimbe structura și conectivitatea creierului.
Studiile de la Universitatea din California, Berkeley, arată, de asemenea, că stresul cronic datorat ruminației și îngrijorării excesive poate duce la tulburări de anxietate și tulburări de dispoziție mai târziu în viață.
Vezi și: Alimentele care conțin alcool. Care este doza conținută și cum te afectează
Stresul cauzat de gândirea excesivă poate perturba sistemul digestiv. Problemele digestive apar, de exemplu, sub formă de inflamație a stomacului, sindromul de iritare a stomacului, secreție gastrică, astfel încât poate declanșa modificări ale microbiotei stomacale.
Stresul fiziologic poate declanșa un exces de acid gastric, ca urmare, activitatea stomacului devine perturbată, poate provoca chiar scurgeri gastrice.
Zvonurile și grijile excesive pot risca să declanșeze boli de inimă. Bolile datorate stresului și gândirii excesive care pot apărea sunt durerile în piept, tahicardia, până la ușoare dureri de cap. Dacă apare în mod prelungit, gândirea excesivă poate agrava și sănătatea inimii.
Aproximativ un sfert dintre pacienții cu tulburări cardiovasculare au un istoric de anxietate din cauza îngrijorării excesive. De asemenea, atacurile de cord au o corelație puternică între stres și depresie.
Anxietatea excesivă, stresul și gândirea excesivă au un efect negativ asupra sănătății suprafeței pielii. Una dintre bolile acute ale pielii datorate stresului este psoriazisul, care este cauzat de slăbirea metabolismului organismului din cauza prea multor gânduri și ruminații.
Dermatita atopică, pruritul, alopecia, areata și dermatita seboreică, pot apărea, de asemenea, din cauza influenței stresului. Stresul poate provoca, de asemenea, inflamarea pielii, perturbarea sistemului endocrin și slăbirea sistemului imunitar. Cel mai frapant rezultat este o infecție a pielii.
Vezi și: Medicament experimental împotriva Alzheimer, supus aprobării. Eficacitate nemaiîntâlnită
Creierul care este forțat să gândească în mod constant face dificilă închiderea ochilor. Grijile vor face și mai dificilă calmarea organismului.
Cei mai mulți dintre noi știm că efectele negative datorate lipsei de somn constau în a avea o lipsă de energie, necesară pentru a ne desfășura activitățile zilnice.
Efectele gândirii excesive frecvente pot fi stresante. Atunci, sistemul nervos central din organism va trimite semnale glandelor suprarenale pentru a elibera hormonul adrenalină și cortizol. Eliberarea acestor doi hormoni afectează producția de zahăr din sânge de către ficat, care mai târziu este util pentru energizare.
Din păcate, dacă energia nu este folosită, organismul va absorbi din nou zahărul din sânge. Ca urmare, aceste procese provoacă efecte precum creșterea ritmului cardiac, amețeli, dureri de cap, greață, oboseală, respirație precipitată pentru a perturba concentrarea.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Mănânci emoțional fără să știi? Care este adevărata cauză din spatele kilogramelor în plus.
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.
