Recuperarea după un accident vascular cerebral este o luptă dificilă, în care creierul încearcă să se vindece, dar inflamația îi blochează eforturile.
Recuperarea după un accident vascular cerebral (AVC) nu este doar un proces de refacere, ci o luptă continuă în care creierul înfruntă propriile sale limite. Deși are resursele necesare pentru a se vindeca, inflamația și obstacolele biologice complică fiecare pas.
În fața acestora, celulele creierului încearcă să reconstruiască ce a fost distrus, dar sunt adesea blocate de un dușman nevăzut – inflamația. Acesta este doar începutul unei lupte pe care mulți pacienți o duc cu propriile lor corpuri, iar rezultatele nu sunt întotdeauna victorioase.
Creierul are propriile mecanisme de regenerare după un accident vascular cerebral (AVC), utilizând celule specializate pentru a repara daunele. Însă, conform unui nou studiu realizat de Universitatea din Danemarca de Sud (SDU), acest proces este adesea blocat de inflamație, ceea ce împiedică recuperarea completă a pacienților.
Cercetătorii de la Departamentul de Medicină Moleculară al SDU au analizat unul dintre cele mai grave efecte ale AVC-ului: distrugerea fibrelor nervoase, care duce la dizabilități permanente. Pe baza unor mostre unice din colecția de țesuturi cerebrale a SDU, studiul ar putea contribui la dezvoltarea unor noi terapii pentru refacerea creierului, potrivit studiului publicat în The Journal of Pathology.
"Creierul are resursele necesare pentru a se repara, dar trebuie să găsim metode prin care să ajutăm celulele să își finalizeze munca, chiar și în condiții dificile", explică profesoara Kate Lykke Lambertsen, unul dintre autorii principali ai studiului.
După un AVC, creierul încearcă să repare fibrele nervoase prin refacerea stratului lor izolator, numit mielină. Totuși, inflamația din zonele afectate poate împiedica acest proces. Studiul a identificat un tip de celule cerebrale esențiale în refacerea mielinei, dar care sunt adesea blocate de inflamație.
Pentru a înțelege mai bine acest proces, cercetătorii au analizat probe de la Banca de Creiere a Danemarcei, cartografiind zonele din creier cele mai active în regenerare. Folosind tehnici avansate de imunohistochimie, aceștia au reușit să identifice celulele implicate în refacerea mielinei și să observe cum activitatea lor variază în funcție de sexul pacientului și de timpul scurs de la AVC.
Recuperarea post-AVC, dificilă - FOTO: Freepik
Un aspect surprinzător al studiului este faptul că creierele femeilor și bărbaților reacționează diferit la leziunile provocate de AVC.
"Aceste diferențe subliniază necesitatea unor tratamente mai personalizate, adaptate în funcție de gen și de nevoile individuale ale pacienților", explică profesoara Lambertsen.
Se pare că la femei inflamația are un impact mai mare asupra celulelor reparatoare, în timp ce bărbații au o capacitate mai bună de a iniția procesul de regenerare. Acest lucru ar putea explica de ce femeile se confruntă, în general, cu dificultăți mai mari în recuperare după un AVC.
Descoperirile din acest studiu nu ar fi fost posibile fără accesul la Banca de Creiere a Danemarcei, care conține peste 10.000 de mostre de țesut cerebral uman. Aceasta oferă cercetătorilor o oportunitate unică de a studia mecanismele bolilor neurologice, inclusiv AVC-ul, demența și scleroza.
Ce este mielina? Un strat izolator din jurul fibrelor nervoase, care asigură transmiterea rapidă și eficientă a semnalelor între celulele nervoase.
Ce este imunohistochimia? O tehnică prin care se folosesc anticorpi pentru a identifica celule sau proteine specifice în țesuturi, ajutând cercetătorii să studieze funcțiile celulare și localizarea acestora în organism.
Această cercetare deschide noi direcții pentru dezvoltarea unor terapii care să accelereze refacerea creierului după un AVC și să îmbunătățească calitatea vieții pacienților.
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Medicamentul care este prescris frecvent persoanelor cu demență afectează mai rău creierul și accelerează declinul cognitiv.
