Traumatismul din copilărie, declanșat de evenimente adverse precum abuzul sau pierderea bruscă, poate duce la depresie, PTSD și tulburări de alimentație. Aceste efecte persistă până la vârsta adultă, afectând sentimentele, sănătatea și comportamentele unei persoane.
Cu toate acestea, intervenții precum psihoterapia pot ajuta persoanele să se vindece și să gestioneze efectele traumei din copilărie, asigurându-le o viață sănătoasă și echilibrată.
Efectele traumelor din copilărie
"Comportamentele, atitudinile, trăirile noastre că adulți, da, sunt influențate de experiențele moștenite transgenerational, din faza intrauterina, trăim simbiotic, gândurile si emoțiile mamei, ulterior suntem influențați de mediul familial, social și spațial.
Toate acestea creează vulnerabilități emoționale și comportamente dezadaptative", explică Ecaterina Bănică, psiholog acreditat.
Trauma infantilă este o stare în care un copil se simte amenințat, nesigur sau incapabil să facă față unor evenimente adverse. Peste două treimi dintre copii trăiesc cel puțin un eveniment traumatic până la vârsta de 16 ani, cauzele fiind diverse, printre care se numără abuzul fizic, sexual sau psihologic, neglijarea, pierderea bruscă sau violentă a unei persoane dragi, dezastrele naturale, actele de violență la scară largă, accidentele sau bolile grave, experiențele de război și ale refugiaților, factorii de stres legați de familiile militare și exploatarea sexuală comercială.
Efectele traumelor din copilărie pot afecta sănătatea fizică, sănătatea mintală, capacitățile cognitive, stima de sine, reglarea emoțională și relațiile. Copiii pot prezenta răspunsuri fizice accentuate la stres și simptome fizice, cum ar fi dureri de cap și de stomac. Condițiile de sănătate mintală la vârsta adultă, cum ar fi tulburarea bipolară, depresia, anxietatea și psihoza, sunt asociate cu traumele din copilărie.
Capacitățile cognitive pot fi afectate, ceea ce duce la dificultăți în rezolvarea problemelor, planificare, învățarea de noi informații și raționament. Stima de sine poate avea de suferit, ceea ce duce la sentimente de inutilitate, rușine și vinovăție. Reglarea emoțională poate fi dificilă, cu sentimente copleșitoare de frică și anxietate.
Cum recunoști semnele traumelor din copilărie
Traumele din copilărie pot avea efecte pe tot parcursul vieții asupra adulților, inclusiv asupra sănătății fizice, a sănătății mintale, a relațiilor și a abuzului de substanțe. Sistemul imunitar poate fi afectat, crescând riscul de afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul și bolile de inimă.
O revizuire a studiilor din 2019 a constatat că persoanele cu traume din copilărie au un risc mai mare de tulburări de somn, boli de inimă, cancer, afecțiuni autoimune și boli hepatice. Condițiile de sănătate mintală, cum ar fi depresia, PTSD, tulburările psihotice și problemele de furie pot fi, de asemenea, mai mari la adulți.
Experiențele adverse din copilărie pot provoca stres toxic, afectând capacitatea de a forma relații sănătoase. Un studiu din 2017 a constatat că persoanele care au suferit abuzuri în copilărie au avut mai puține șanse să se simtă satisfăcute în noile relații, indiferent de caracteristicile și comportamentele partenerului lor.
În plus, traumele din copilărie pot duce la abuzul de substanțe la adolescenți și adulți, indivizii folosind alcoolul și drogurile ca mecanisme de adaptare, ceea ce poate duce la dependență.
Adulții care au suferit traume din copilărie pot beneficia de diverse tratamente și strategii de gestionare. Psihoterapia, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală axată pe traume (CBT), poate ajuta persoanele să își înțeleagă gândurile, abilitățile și comportamentele și să dezvolte modalități sănătoase de a face față efectelor de durată ale evenimentelor traumatice.
Sprijinul din partea prietenilor, a celor dragi sau a grupurilor de sprijin poate ajuta la reducerea izolării și la gestionarea efectelor traumei din copilărie.
"Câteva dintre principalele traume cu o influență de lunga durata, (chiar ca mod de a trai) în viața individului, menționez studiile lui Lise Bourbeau, care menționează:
- Trădarea
- Respingerea
- Abandonul
- Umilința
- Nedreptatea
Toate acestea au că manifestare în viața adultă, următoarele comportamente:
- Dominanta
- Fuga
- Dependenta
- Sadomasochism
- Rigiditate
Toate acestea sunt corespondente in ordinea traumelor menționate mai sus.
Pentru a vindeca aceste suferințe, este recomandat ajutor de la un specialist.
(Psiholog- psihoterapeut). Se aplica o serie terapii, care sunt stabilite în funcție de situația prezentă și istoricul persoanei respective", a adăugat în încheiere Ecaterina Bănică.
Strategiile de reducere a stresului, cum ar fi mindfulness și exercițiile fizice, pot îmbunătăți starea de spirit și pot promova reglarea emoțională. Menținerea unei rutine sănătoase poate ajuta, de asemenea, să facă față traumei. Copiii care au suferit o traumă pot beneficia de psihoterapie, terapie de familie și terapie prin joc. Dacă trauma provoacă alte afecțiuni de sănătate mintală, pot fi prescrise medicamente pentru a gestiona simptomele.
Adulții îi pot ajuta pe copii să se simtă în siguranță și îngrijiți permițându-le să-și exprime sentimentele, menținând rutinele, limitând expunerea la reamintiri, permițându-le să ia decizii, oferind lumini de noapte și discutând despre sentimente atunci când copilul este pregătit.
