"Cei mai mulți oameni văd muzica drept un simplu mod de relaxare. Cu toate acestea, atunci când ascultăm muzică putem avea acces și la un mod de terapie, care, conform American Music Therapy Association a fost privită în acest sens încă din secolul al XVIII-lea.
Pornim în argumentarea demersului nostru cu un articol din ”The Magazine of Harvard Medical School”, publicat de Allison Eck, articol ce a pus în evidență tipul de rezonanță a creierului în raport cu muzica. Patrick Whelan, lector de pediatrie la Harvard Medical School este tranșant în această privință atunci când spune că muzica ne emoționează parțial datorită biologiei evoluționiste.
Ce înseamnă acest lucru? Încă din timpuri străvechi, animalele s-au bazat pe auz și pe miros văzute drept mecanisme de apărare; iată de ce, experiența de a asculta muzica live este, la rândul ei, un mecanism al adaptării primitive.
Whelan merge mai departe în argumentația pe care o face și spune că semnalele acustice călătoresc prin ureche și lobul temporal, care analizează peisajul sonor identificând și etichetând sunetele ca fiind familiare sau nefamiliare. Devine evident faptul că, dacă sunetele familiare sunt văzute ca provenind de la un factor pozitiv, tindem să ne relaxăm, dacă sunt văzute ca provenind de la un factor negativ sau nefamiliar, devenim atenți și pregătiți să reacționăm prin fugă, luptă sau îngheț.
Să mergem mai departe cu analiza noastră: Un articol realizat sub egida American Psiychiatric Association ne vorbește despre beneficile dar și despre problemele pe care „înclinația muzicală” le-ar avea asupra sănătății mintale. Astfel, potrivit unui sondaj efectuat pe 1500 de muzicieni independenți 73% dintre aceștia au prezentat simptome ce se potrivesc cu anumite boli mintale.
Aceste aspecte sunt și mai clar reliefate de studiile întreprinse de către cercetătorii de la Institutul Max Planck din Germania: aceștia relatează că oamenii activi din punct de vedere muzical au un risc genetic crescut pentru a căpăta depresie sau tulburare bipolară. Toate aceste aspecte pot să fie tulburătoare și în măsură să ne pună pe gânduri.
Este evident faptul că și muzica, la fel ca toate lucrurile pe lumea aceasta, are o latură pozitivă, dar și una întunecată și este bine să le explorăm pe amândouă ca să înțelegem cum suntem influențați și cum influnențăm, la rândul nostru, tot ceea ce ni se întâmplă.
Am început cu elementele care ridică un semn de întrebare pentru a reveni asupra celor pozitive, asupra celor pe care merită să le urmăm și să le oferim un loc mai bun în viața noastră. Astfel, dintr-un articol PubMed Central înțelegem ce rol fantastic poate să îl aibă muzica în reabilitarea organismului.
Numeroase studii au evidențiat faptul că antrenarea ritmică a funcției motorii poate facilita recuperarea mișcarii la pacienții ce au suferit un accident vascular cerebral, boala Parkinson, paralizie cerebrală și leziuni cerebrale traumatice.
Persoanele cu tulburări de memorie precum boala Alzheimer pot, cu ajutorul muzicii, să reziste mai mult la influențe neurodegenerative. Alte studii s-au concentrat asupra modului în care muzica îmbunătățește tulburări de dispoziție (precum cele neuropsihiatrice, inclusiv tulburări din spectrul autismului).
Putem aminti aici și un articol BBC care a demonstrat că, atunci când ascultăm muzică, nivelul de dopamină (o substanță chimică ”vinovată” de starea euforică) ar crește cu 9% și, drept urmare, avem o stare mai bună.
În final putem concluziona că deși încă mai sunt multe aspecte de cercetat, muzica nu însemnă doar un mod de relaxare, ci și un mod de a ne ajuta în recuperare după anumite afecțiuni, o modalitate de a accesa emoțiile profunde pe care le trăim" - un articol de Diandra Maria Pânișoară.
