Somnolența diurnă crescută poate dubla riscul de demență
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Un nou studiu arată că bolile de inimă declanșate la adulți, la vârsta a II-a, pot accelera declanșarea bolii Alzheimer, pentru că disturbă un proces la nivelul creierului care reglează alimentarea cu sânge a ...
Bolile de inimă pot provoca, încă de la început și în mod direct, disfuncții ale creierului, ceea ce ar putea duce mai repede la demență, pentru că aceste disfuncții triplează cantitatea de proteină beta-amiloid, a cărei depunere în creier produce Alzheimer, spun oamenii de știință.
Un nou studiu, publicat în eLife (link direct studiu), a descoperit că bolile de inimă afectează un mecanism care leagă activitatea creierului și fluxul sanguin, ceea ce înseamnă că creierul ajunge să primească mai puțin sânge pentru aceeași „cantitate” de activitate.
Acest lucru se întâmplă la pacienții cu boli de inimă înainte de acumularea de plăci de aterom pe perete vaselor de sânge ale creierului (ateroscleroză) și este un debut precoce al demenței. Aceasta este explicația faptului că pot apărea unele forme de demență vasculară cu ani înainte ca ateroscleroza să se manifeste în creier, spun cercetătorii.
Ei au descoperit, de asemenea, că o combinație între bolile de inimă și o predispoziție genetică triplează cantitatea de beta-amiloid care se acumulează își declanșează boala Alzheimer și crește nivelul unei gene inflamatorii (IL1) în creier.
„Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență la nivel mondial, iar boala cardiacă este un factor de risc major atât pentru Alzheimer, cât și pentru demență. Noile descoperiri sunt esențiale pentru a îmbunătăți înțelegerea noastră a legăturilor dintre bolile de inimă și demență”, a arătat Dr. Osman Shabir, autorul principal al studiului, cercetător la Universitatea din Sheffield, Neuroscience and Healthy Lifespan Institutes.
„Echipa noastră a descoperit că bolile de inimă declanșate la vârsta mijlocie determină ruperea cuplării neurovasculare, un mecanism important în creierul nostru care controlează cantitatea de sânge care este furnizată neuronilor. Această defecțiune înseamnă că creierul nu mai primește suficient oxigen atunci când este necesar și la timp, iar asta poate duce rapid la demență”, a mai spus el.
De atunci, echipa de cercetători a primit un grant de trei ani de la British Heart Foundation pentru a analiza utilizarea unui medicament pentru artrită care vizează direct IL1, pentru a vedea dacă ar acest tratament putea inversa, reduce sau întârzia disfuncția creierului considerată a fi cauzată de bolile de inimă.
Cercetătorii au mai descoperit, de asemenea, și că leziunile cerebrale pot, la rândul lor, să înrăutățească reglarea fluxului sanguin la nivelul creierului, ceea ce susține observațiile conform cărora simptomele pacienților se agravează adesea după ce au suferit leziuni sau căderi.
Obiceiul sănătos care dublează riscul de demență. Persoanele care au o anumită vârstă sunt cele mai expuse.
Acest semn banal îți arată dacă vei face demență. Dacă vezi ASTA, creierul tău este afectat.
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Cum o boală comună poate fi confundată cu demența. Semnele care dau de gândit. La ce să fii atent.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Alimentul simplu care îți calmează creierul. Previne degradarea neurologică.
Riscul uriaș cu care se confruntă cardiacii. Boala fără vindecare pe care o pot dezvola.
Acest test simplu depistează demența cu mult timp înainte ca primele simptome să fie evidente.
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.