Pregătirea plecării în vacanță poate să fie istovitoare pentru cei care se ocupă de organizare, iar pentru unii vine ”la pachet” cu burnout-ul de vacanță, o tulburare tot mai frecventă în ultima...
Burnout-ul este o formă de epuizare profesională care se manifestă asemenea unei depresii la locul de muncă, cu anxietate și oboseală, precum și cu insomnii sau chiar pierderea încrederii în sine.
Cum a venit sezonul vacanțelor, mulți dintre cei care au muncă de birou se pot confrunta cu o nouă formă de burnout, cel de vacanță, care este un fenomen tot mai des întâlnit și care se manifestă în special în cazul acelor vacanțe mai lungi, care implică o absență mai îndelungată de la serviciu. De asemenea, chiar organizarea vacanțelor poate să pună o presiune suplimentară pe fiecare dintre noi, de la găsirea locației dorite, la bilete și tot ceea ce înseamnă un sejur.
”Burnout-ul de vacanță nu este găsit ca atare în literatura de specialitate. Este un fenomen nou pe care îl întâlnim. Practic, avem de-a face cu elemente, simptome, caracteristice burnout-ului care apar la persoanele care încearcă să termine toată treaba înainte de a pleca în vacanță. Apare mai frecvent la persoanele care au o muncă de birou, care au proiecte cu deadline-uri fixe și care urmează să plece într-o vacanță pe o perioadă mai lungă. Dacă îți iei vacanță, 2-3 zile, aceste fenomene nu apar.
Dar dacă pleci într-o vacanță care durează 10 zile - 2 săptămâni, poate chiar mai mult, și întoarcerea la birou este mai lentă, atunci apare această presiune de a termina absolut toată treaba, toate task-urile, înainte de plecarea în concediu”, a explicat psihiatrul Mihai Bran, la Antena 3 CNN.
Vezi și: Tromboflebita: cauze, simptome și tratament. Poate duce la embolie pulmonară sau AVC
Burnout-ul de vacanță are simptome similare epuizării excesive, astfel, potrivit psihiatrului, principalul simptom al acestei forme de burnout este oboseala accentuată.
”Chiar dacă vor să își îndeplinească toate task-urile, să ducă toate treburile la bun final, nu prea mai reușesc să facă lucrul acesta, nu se mai pot concentra.
Pot să apară probleme de somn, o stare de apatie, o lipsă a chefului de a-și mai face treaba.
Se duc la birou cu frică, nu mai merg cu plăcerea de a-și realiza treaba acolo”, a mai spus psihiatrul.
Recunoașterea celorlalte semnelor burnout-ului vă poate ajuta să înțelegeți mai bine dacă stresul cu care vă confruntați are un impact negativ asupra voastră. Iată câteva semnele care trebuie să fiți atenți:
- probleme gastrointestinale
- tensiune arterială ridicată
- scăderea imunității (vă îmbolnăviți mai des)
- dureri de cap recurente
- stare de spirit depresivă
- sentiment de inutilitate
- pierderea interesului sau a plăcerii, notează Very Well Mind.
Vezi și: Ce fel de apă să bei: plată sau minerală. Mihaela Bilic: Hidratează la fel, balonează diferit
În ceea ce privește ieșirea din această situație extrem de stresantă, care poate preîntâmpina agitația din perioada vacanței, uneori pusă pe seama pregătirii în sine a vacanței, dar și pe câteva dintre situațiile neprevăzute cu care ne putem confrunta, psihiatrul susține că totul ține de două elemente foarte importante: personalitatea fiecăruia și modul în care este adusă viața profesională în cea personală.
”Ține foarte mult de personalitatea fiecăruia dintre noi și ține, la fel, foarte mult de modul cum ne organizăm și cum integrăm realitatea de la locul de muncă în viața noastră.
Trebuie să conștientizăm faptul că munca nu se va termina niciodată.
Este foarte important să ne prioritizăm task-urile de la locul de muncă, să încercăm să le terminăm pe cele mai importante și să avem o organizare, adică să încercăm să lucrăm cât mai cât mai organizat posibil”, a spus psihiatrul, subliniind că în acest mod se evită atât aglomerarea, cât și intratul în panică la vederea faptului că pot rămâne lucruri nerezolvate în timp util și ne putem bucura de vacanță și de familie.
Potrivit psihiatrului, în cazul în care apare burnout-ul de vacanță, cei care se confruntă cu o astfel de situație și aleg să apeleze la ajutor de specialitate o fac îndreptându-se spre psihoterapeuți sau life-coaching.
”Dar dacă simptomatologia este suficient de intensă și uneori se poate prelungi și după întoarcerea din vacanță, atunci clar este cazul ca persoana respectivă să intre în legătură cu un specialist în sănătate mintală, mai ales cu un psihiatru, pentru a vedea dacă nu există și alte comorbidități, alte probleme de sănătate, care îl pot afecta ca și funcționare pe termen mai lung”, a mai spus psihiatrul Mihai Bran.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Știi ce zi e azi? E vineri 13. Ziua despre care toată lumea vorbește cu teamă, ziua când ghinionul pare să bântuie fiecare colț.
