O simplă căzătură sau un semnal de avertizare. Ce spun studiile despre declinul cognitiv și căderi. Un potențial semn al demenței

Un studiu recent indică faptul că vârstnicii care suferă o cădere prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență, subliniind importanța monitorizării cognitive după...
Un nou studiu a constatat că adulții în vârstă care au suferit o căzătură prezintă un risc cu 21% mai mare de a fi diagnosticați cu demență.
Cauza acestei constatări este neclară, deoarece rămâne neclar dacă căderea a avut loc din cauza unei demențe nediagnosticate sau dacă căderea a contribuit la declinul cognitiv ulterior.
Studiul, publicat în JAMA Network Open, a evaluat datele Medicare de la aproape 2,5 milioane de adulți cu vârsta peste 66 de ani care au fost spitalizați sau au vizitat camera de urgență din cauza unei leziuni între 2014 și 2015. După un an, 10,6% dintre participanții care au căzut au fost diagnosticați cu demență, în timp ce doar 6,1% dintre pacienții cu alte leziuni au dezvoltat demență.
Asocierea dintre cădere și diagnosticul de demență a fost mai mare în cazul celor care au fost internați în spital pentru rănirea lor, comparativ cu cei care au vizitat doar camera de urgență.
În plus, aproximativ 22% dintre participanții la studiu fuseseră internați într-un azil de bătrâni în anul anterior accidentării lor, ceea ce face ca acest grup să aibă mai multe șanse de a suferi o căzătură decât alte leziuni.
Studiul a descoperit o relație bidirecțională între căderi și demență. Riscul mai mare de demență după cădere poate indica o demență nediagnosticată la momentul accidentului. 11% din noile cazuri de demență diagnosticate în timpul studiului au apărut în timp ce pacientul era spitalizat, ceea ce sugerează că acesta avea probabil demență în momentul în care a căzut.
Chiar dacă nu aveau o demență activă în momentul accidentului, este posibil ca aceste persoane în vârstă care au căzut să fi avut tulburări cognitive ușoare, o afecțiune care precede adesea boala Alzheimer și demența.
Foto: Freepik @wosunan
Cercetările sugerează că insuficiența cognitivă ușoară poate crește riscul unei persoane de a cădea. Este posibil ca persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară sau declin cognitiv timpuriu să nu aibă încă simptome fizice vizibile, dar să se confrunte deja cu probleme subtile legate de echilibru, luarea deciziilor sau atenție.
Căderile ar putea provoca, de asemenea, probleme cognitive, ducând la leziuni cerebrale care accelerează declinul cognitiv. Studiul nu poate separa definitiv dacă căderea s-a produs din cauza unei demențe nediagnosticate sau dacă căderea a contribuit la declinul cognitiv ulterior. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege relația exactă dintre căderi și demență.
Screeningul cognitiv și prevenirea căderilor sunt cruciale pentru adulții în vârstă, deoarece riscul de cădere crește în jurul vârstei de 65 de ani. Unele medicamente pot crește riscul de cădere, de aceea este important ca persoanele în vârstă să ceară medicului sau farmacistului să le revizuiască lista de medicamente.
Exercițiile fizice regulate, siguranța la domiciliu și activitatea mentală pot contribui, de asemenea, la reducerea riscului de cădere și la menținerea sănătății creierului.
Dacă are loc o cădere, adulții în vârstă ar trebui să ia în considerare efectuarea unui screening cognitiv, mai ales dacă au fost spitalizați sau aduși la camera de urgență.
Evaluarea memoriei, a atenției și a procesului decizional după o cădere poate identifica semnele timpurii ale problemelor cognitive înainte ca acestea să evolueze. Cu toate acestea, aceste screening-uri pot fi dificil de organizat din cauza constrângerilor de timp, a lipsei de furnizori de îngrijire primară și a lipsei accesului la geriatri.
În prezent, screeningul cognitiv pentru adulții în vârstă care se confruntă cu o cădere nu este o practică de rutină, dar rezultatele studiului pot încuraja clinicienii să monitorizeze sănătatea cognitivă.
-
-
Alimentele care provoacă inflamație în organism16.09.2025, 15:49
-
Robert Redford a murit la 89 de ani16.09.2025, 15:36
-
-
Vopseaua permanentă și îndreptatul chimic cresc riscul de cancer16.09.2025, 13:10
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Incontinența după un AVC ar putea fi tratată
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Ce se întâmplă în creierul celor care au făcut AVC
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Kefirul ar putea preveni boala Alzheimer. Are rol neuroprotector
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc performanța fizică și cognitivă a adulților vârstnici
Creierul este afectat după pensionare. Ce trebuie să faci pentru a-ți păstra funcția cognitivă.
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Testul simplu care poate pune diagnosticul de Parkinson. E nevoie de un control oftalmologic
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Stilul de viață, esențial pentru reducerea riscului de demență, AVC și depresie la vârsta a treia. Ce trebuie să faci
Aceste lucruri simple îți protejează creierul de demență și AVC. În plus, întârzie îmbătrânirea cerebrală.
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.