O simplă căzătură sau un semnal de avertizare. Ce spun studiile despre declinul cognitiv și căderi. Un potențial semn al demenței
Un studiu recent indică faptul că vârstnicii care suferă o cădere prezintă un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență, subliniind importanța monitorizării cognitive după...
Un nou studiu a constatat că adulții în vârstă care au suferit o căzătură prezintă un risc cu 21% mai mare de a fi diagnosticați cu demență.
Cauza acestei constatări este neclară, deoarece rămâne neclar dacă căderea a avut loc din cauza unei demențe nediagnosticate sau dacă căderea a contribuit la declinul cognitiv ulterior.
Studiul, publicat în JAMA Network Open, a evaluat datele Medicare de la aproape 2,5 milioane de adulți cu vârsta peste 66 de ani care au fost spitalizați sau au vizitat camera de urgență din cauza unei leziuni între 2014 și 2015. După un an, 10,6% dintre participanții care au căzut au fost diagnosticați cu demență, în timp ce doar 6,1% dintre pacienții cu alte leziuni au dezvoltat demență.
Asocierea dintre cădere și diagnosticul de demență a fost mai mare în cazul celor care au fost internați în spital pentru rănirea lor, comparativ cu cei care au vizitat doar camera de urgență.
În plus, aproximativ 22% dintre participanții la studiu fuseseră internați într-un azil de bătrâni în anul anterior accidentării lor, ceea ce face ca acest grup să aibă mai multe șanse de a suferi o căzătură decât alte leziuni.
Studiul a descoperit o relație bidirecțională între căderi și demență. Riscul mai mare de demență după cădere poate indica o demență nediagnosticată la momentul accidentului. 11% din noile cazuri de demență diagnosticate în timpul studiului au apărut în timp ce pacientul era spitalizat, ceea ce sugerează că acesta avea probabil demență în momentul în care a căzut.
Chiar dacă nu aveau o demență activă în momentul accidentului, este posibil ca aceste persoane în vârstă care au căzut să fi avut tulburări cognitive ușoare, o afecțiune care precede adesea boala Alzheimer și demența.

Foto: Freepik @wosunan
Cercetările sugerează că insuficiența cognitivă ușoară poate crește riscul unei persoane de a cădea. Este posibil ca persoanele cu insuficiență cognitivă ușoară sau declin cognitiv timpuriu să nu aibă încă simptome fizice vizibile, dar să se confrunte deja cu probleme subtile legate de echilibru, luarea deciziilor sau atenție.
Căderile ar putea provoca, de asemenea, probleme cognitive, ducând la leziuni cerebrale care accelerează declinul cognitiv. Studiul nu poate separa definitiv dacă căderea s-a produs din cauza unei demențe nediagnosticate sau dacă căderea a contribuit la declinul cognitiv ulterior. Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege relația exactă dintre căderi și demență.
Screeningul cognitiv și prevenirea căderilor sunt cruciale pentru adulții în vârstă, deoarece riscul de cădere crește în jurul vârstei de 65 de ani. Unele medicamente pot crește riscul de cădere, de aceea este important ca persoanele în vârstă să ceară medicului sau farmacistului să le revizuiască lista de medicamente.
Exercițiile fizice regulate, siguranța la domiciliu și activitatea mentală pot contribui, de asemenea, la reducerea riscului de cădere și la menținerea sănătății creierului.
Dacă are loc o cădere, adulții în vârstă ar trebui să ia în considerare efectuarea unui screening cognitiv, mai ales dacă au fost spitalizați sau aduși la camera de urgență.
Evaluarea memoriei, a atenției și a procesului decizional după o cădere poate identifica semnele timpurii ale problemelor cognitive înainte ca acestea să evolueze. Cu toate acestea, aceste screening-uri pot fi dificil de organizat din cauza constrângerilor de timp, a lipsei de furnizori de îngrijire primară și a lipsei accesului la geriatri.
În prezent, screeningul cognitiv pentru adulții în vârstă care se confruntă cu o cădere nu este o practică de rutină, dar rezultatele studiului pot încuraja clinicienii să monitorizeze sănătatea cognitivă.
Alzheimer, boala care îți fură amintirile cu cei dragi. Noi descoperiri șocante
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Îndulcitorul "inofensiv" care crește riscul de accident vascular cerebral
Creierul decide dacă mâncarea e sănătoasă sau gustoasă
Migrenă cu aură: ce se întâmplă în creier atunci când apare, ce o declanșează. E semn de AVC?
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
Ce se întâmplă în creier când zicem "Aha". Impactul nebănuit asupra rețelei cerebrale
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Sindromul de oboseală cronică este o boală reală, nu o tulburare psihologică
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
A fost descoperită o nouă boală neurologică extrem de rară. Sunt doar 13 cazuri în lume
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Obiceiurile de condus pot trăda primele semne ale declinului cognitiv
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența
Băutura care protejează creierul. Este un cocktail care ar putea preveni demența.
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Primul semn al bolii Alzheimer. Vlad Ciurea: Acest lucru distruge creierul
Te mai ții de mână cu partenerul? Ce efect are acest gest
Leziunile cerebrale cresc riscul de glioblastom. Ce simptome să urmărești
Izolarea socială, factor de risc pentru demență
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
