Ce se întâmplă dacă îți rozi unghiile. Obiceiul poate avea consecințe grave asupra sănătății

Ce se întâmplă dacă îți rozi unghiile. Este important să identifici cauzele subiacente ale acestui obicei și să cauți ajutor atunci când este necesar.
Roaderea unghiilor reprezintă un obicei comun la aproximativ 20-30% din populație. Această practică poate avea diverse cauze, inclusiv stresul, anxietatea, tulburarea obsesiv-compulsivă sau pur și simplu plictiseala. În unele cazuri, rosul unghiilor poate fi un comportament temporar, dar poate evolua și deveni o problemă severă pe termen lung, afectând, atât unghiile, cât și țesuturile înconjurătoare.
Vezi și: Riscul la care te expui dacă te epilezi total. Miturile despre părul pubian
Ce se întâmplă dacă îți rozi unghiile?
foto:freepik@victoriafly
Dacă îți rozi unghiile, poți provoca atât simptome psihologice, cât și fizice. Printre acestea se numără:
Nesiguranță și neliniște: Mulți oameni care își ciugulesc unghiile simt o stare de neliniște sau anxietate înainte de a recurge la acest obicei. Ciugulirea poate deveni o modalitate de a face față stresului sau plictiselii.
Sentiment de ușurare: Contrar stării de disconfort premergătoare, mulți experimentează un sentiment de ușurare după ce își rod unghiile. Acest aspect poate contribui la perpetuarea obiceiului.
Leziuni ale țesutului unghiilor, degetelor și cuticulelor: Dacă îți rozi unghiile frecvent, acest obicei poate duce la deteriorarea unghiilor, a pielii din jurul unghiilor și a cuticulelor. Acest lucru poate crea probleme estetice și, în unele cazuri, durere.
Probleme dentare: Poate duce la deteriorarea dinților și a gingiilor, având consecințe asupra sănătății orale.
Răni la nivelul gurii: Mestecatul constant al unghiilor poate cauza leziuni la nivelul gurii, afectând buzele și mucoasa orală.
De ce ne roadem unghiile?
Să îți rozi unghiile este asociat cu stresul și anxietatea. Mestecatul unghiilor pare a oferi un fel de eliberare de stres, tensiune sau plictiseală. Persoanele care au acest obicei afirmă adesea că recurg la ciugulire în momente de nervozitate, plictiseală, singurătate sau foame.
Există mai multe posibile cauze ale ciugulirii unghiilor:
Asociere cu anxietatea: Roaderea unghiilor poate deveni o modalitate de a face față anxietății și stresului.
Istoric de supt degetele sau degetul mare: Persoanele care au avut un obicei de supt degetului sau a degetului mare în copilărie pot să își roadă unghiile mai târziu.
Conexiune genetică: Există posibilitatea unei conexiuni genetice, iar predispoziția la acest obicei poate fi moștenită.
Asociere cu tulburări mintale: Roaderea unghiilor poate fi asociată cu tulburări, precum tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (TDAH), anxietatea de separare, tulburarea tic și alte probleme de sănătate mentală.
Roaderea unghiilor în rândul copiilor sănătoși este, în general, temporară și nu necesită intervenții specifice. Totuși, în cazul persistenței sau apariției unor probleme asociate, educarea copiilor, părinților, profesorilor și fraților poate fi utilă.
Care sunt efectele pe termen lung?
Roaderea unghiilor, atunci când devine un obicei cronic, poate avea consecințe negative asupra sănătății. Printre acestea se numără:
Risc crescut de infecții: Unghiile reprezintă o zonă propice pentru acumularea bacteriilor. Ciugulirea unghiilor poate transfera aceste bacterii de la gură la stomac, crescând riscul de infecții intestinale și gastro-intestinale.
Deteriorarea matricei unghiale: Roaderea frecventă poate afecta stratul numit matrice, de unde crește unghia. Aceasta poate duce la deformări ale unghiilor sau la creșterea cronică a acestora în interiorul pielii, provocând disconfort și probleme estetice.
Probleme dentare și bucale: Mestecatul constant al unghiilor poate duce la fracturarea dinților, declanșarea bolilor gingivale și alte complicații dentare.
Leziuni la nivelul gurii: Roaderea unghiilor poate provoca răni la nivelul gurii, inclusiv buze crăpate și leziuni la nivelul mucoasei orale.
Risc de infecții: Mestecatul unghiilor poate expune zona sub unghie la bacterii și patogeni din gură, crescând riscul de infecții precum paronichie (infecție la nivelul cuticulelor).
Probleme estetice: Roaderea unghiilor poate afecta aspectul mâinilor și poate cauza probleme estetice, inclusiv unghii deteriorate și cuticule afectate.
Posibile probleme psihologice: Poate avea un impact negativ asupra stării psihologice, contribuind la dezvoltarea unor tulburări precum tulburările de impulsuri controlate.
Cum poți renunța la a roade unghiile?
Renunțarea la obiceiul de a-ți roade unghiile poate necesita timp și efort, dar este posibilă cu puțină determinare.
Folosește produse cu gust amar: Există lacuri de unghii speciale cu gust amar, nedăunătoare, care pot descuraja roaderea unghiilor.
Păstrează unghiile scurte: Dacă unghiile sunt tăiate scurt, vei avea mai puțină suprafață pentru a le roade, reducând astfel satisfacția obținută din acest obicei.
Terapie cognitiv-comportamentală (CBT): Această formă de terapie poate fi utilă pentru a identifica și schimba gândurile și comportamentele legate de roaderea unghiilor.
Antrenament pentru inversarea obiceiului: Această tehnică se concentrează pe conștientizarea obiceiurilor și înlocuirea acestora cu comportamente sănătoase.
Relaxare musculară progresivă și terapie de acceptare și angajament (ACT): Aceste tehnici pot ajuta la gestionarea stresului și anxietății care pot contribui la roaderea unghiilor.
Vezi și: Cum să îți mărești nivelul de serotonină. Ce legătură are hormonul fericirii cu mâncarea
Roaderea unghiilor poate începe ca un obicei, aparent inofensiv, dar, în timp, poate evolua într-un comportament problematic cu consecințe negative asupra sănătății fizice și mintale. Este important să identifici cauzele subiacente ale acestui obicei și să cauți ajutor atunci când este necesar.
-
Menopauza crește riscul de boli cardiovasculare26.08.2025, 20:56
-
Insula Iubirii și provocările relațiilor. Rolul ispitelor în cupluri26.08.2025, 20:26
-
Dieta mediteraneeană poate proteja creierul de Alzheimer26.08.2025, 18:54
-
Metformin, medicamentul pentru diabet de tip 2, acționează și în creier26.08.2025, 17:34
-
Disonanța cognitivă: de ce facem lucruri care ne contrazic valorile26.08.2025, 16:30
14 factori de risc pentru demență. Cum îi poți controla
Cum își creează creierul noi amintiri. Cercetătorii au aflat cum înveți cu adevărat. Și NU e ce ți-au spus la școală
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
Amplificarea iluziilor: asta face social media. Ce se întâmplă în creier când stăm pe telefon
Cum se manifestă tulburările alimentare și ce le declanșează. Factorii care contribuie la apariția tulburărilor de alimentație
De ce terapeuții AI ar putea izola și mai mult pacienții vulnerabili, în loc să ușureze suferința
Cum știi dacă ai tulburări de somn: 6 semne banale. Ce este jet lag social? Beatrice Mahler: Organismul NU poate recupera ore de somn!
De ce generația Z și tinerii mileniali își iau mai multe zile de concediu medical. Echilibrul delicat între productivitate și sănătatea mintală la locul de muncă
Sindromul inimii frânte: când stresul și emoțiile îți afectează sănătatea cardiacă. De ce inima cedează sub greutatea emoțiilor puternice
Stresul emoțional intens poate avea consecințe devastatoare asupra inimii, transformând emoțiile puternice într-un pericol pentru sănătate.
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului
De ce scaunele de la cinematograf sunt roșii. Impactul culorii asupra creierului.
Cum funcționează creierul adolescenților în luarea deciziilor. Influența pozitivă a adulților și asumarea riscurilor
Adevărul uimitor despre persoanele narcisiste. Diferența dintre percepție și realitate e mult mai mare decât s-a crezut
Depresia postpartum: o realitate frecventă, dar tratabilă. Ce trebuie să știi despre tulburările de dispoziție după naștere
Cum să gestionezi dramele familiale în preajma sărbătorilor. Arta comunicării eficiente în mijlocul tensiunilor familiale
Stresul financiar, impact asupra sănătății. Problemele grave pe care le poate cauza
Sindromul impostorului: o capcană psihologică modernă. Adevărul despre îndoiala de sine și succesul aparent
Care este diferența dintre burnout și depresie?
Te simți furios sau te enervezi repede? Tehnica de 5 minute care te calmează înainte să explodezi
Nu mai ignora anxietatea: 4 metode naturale care o reduc în mai puțin de 15 minute
De ce unii oameni nu se bucură de reușite. Ce urme lasă: „după râs vine plâns” și „nu te bucura prea tare, nu durează”: Sindromul perfecționitului nefericit
Vorbesc femeile mai mult decât bărbații sau nu. Adevărul este în sfârșit dezvăluit
Trucul simplu care te scoate din stres, anxietate și atac de panică: respiră... din burtă. Fă asta de 3 ori!
Legătura dintre sănătatea intestinală și anxietatea generalizată. Noi metode de combatere a anxietății prin îmbunătățirea sănătății intestinale
Singapore lansează un studiu pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată
Singapore lansează un studiu pe cinci ani pentru a afla dacă depresia poate fi prevenită sau modificată.