Ce variantă genetică protejează împotriva Alzheimerului cu debut precoce. Întârzie boala cu ani de zile
Cercetătorii au identificat o genă care poate întârzia debutul bolii Alzheimer cu debut precoce, deschizând noi perspective pentru tratarea acestei afecțiuni...
Cercetătorii de la Mass General Brigham au descoperit o variantă genetică care ar putea proteja persoanele cu o variantă genetică care le predispune la apariția timpurie a bolii Alzheimer. Acest lucru ar putea conduce la noi ținte terapeutice pentru această boală, care afectează aproximativ 32 de milioane de persoane din întreaga lume.
Boala Alzheimer cu debut precoce, care poate apărea încă de la vârsta de 30 de ani, este cauzată de factori genetici, inclusiv de trei variante rare: proteina precursor amiloid (APP), presenilina 1 (PSEN1) și presenilina 2 (PSEN2). Descoperirea ar putea deschide calea către noi ținte terapeutice pentru boala Alzheimer, care în prezent nu are leac.
Două variante genetice
Cercetătorii au identificat două mutații genetice care pot contribui la boala Alzheimer. Prima este mutația Paisa, descoperită într-o familie columbiană, care este asociată cu un risc ridicat de apariție a simptomelor la 40 de ani. A doua este mutația Christchurch în gena APOE3, care este responsabilă de producerea apolipoproteinei E.
Diferitele tipuri ale genei APOE contribuie la dezvoltarea bolii Alzheimer. Un studiu din 2019 a constatat că o persoană cu un risc ridicat de Alzheimer și două copii ale variantei Christchurch nu a dezvoltat tulburări cognitive până la sfârșitul anilor 70.
Un alt studiu din 2024 a constatat că mutația Christchurch poate proteja creierul împotriva aglomerărilor tau, un semn distinctiv al bolii Alzheimer.

Foto: Freepik
O copie a variantei genetice întârzie debutul precoce al bolii Alzheimer
Oamenii de știință au descoperit că membrii familiei care poartă atât mutația Paisa, cât și o copie a variantei Christchurch prezintă semne de afectare cognitivă la vârsta de 52 de ani, în comparație cu cei care nu au varianta Christchurch, care prezintă simptome la vârsta de 47 de ani.
Membrii familiei care poartă cel puțin o copie a variantei Christchurch prezintă, de asemenea, semne de demență cu patru ani mai târziu decât cei care nu au această variantă. Descoperirile sugerează potențialul de întârziere a declinului cognitiv și a demenței la persoanele în vârstă și ar putea deschide calea unor abordări terapeutice inovatoare pentru boala Alzheimer, inclusiv direcționarea căilor legate de APOE.
Următorul pas este îmbunătățirea înțelegerii rezilienței creierului în rândul membrilor familiei rămași purtători ai unei copii a variantei Christchurch, ceea ce implică efectuarea de scanări RMN structurale și funcționale, evaluări cognitive și analizarea probelor de sânge pentru a evalua profilurile lor de proteine și biomarkeri.
Angajamentul față de cercetare manifestat de pacienții columbieni cu Alzheimer autosomal dominant și de familiile acestora a fost esențial pentru a face posibil acest studiu și pentru a permite cercetătorilor să continue să lucreze la intervenții pentru această boală devastatoare.
Un studiu realizat de neuropsihologul Karen D. Sullivan a găsit noi dovezi privind mecanismele de protecție în boala Alzheimer cu debut precoce. Studiul sugerează că un mecanism legat de APOE de protecție crescută, mai degrabă decât de risc crescut, ar putea fi o țintă potențială a medicamentelor pentru populațiile cu cel mai mare risc genetic pentru această boală.
Sullivan este de părere că 60-80% din cazurile de Alzheimer sunt legate de variante genetice, iar pentru a vindeca boala va fi necesară descifrarea codului genetic. Studiul necesită grupuri mai mari de participanți și persoane cu alte subtipuri de boală Alzheimer, inclusiv varianta comună cu debut mai vechi, pentru a determina dacă efectele protectoare ale variantei Christchurch sunt prezente.
Citește și: Congestia nazală în timpul sarcinii: cauze, simptome și tratamente. Cum afectează viitoarele mame
Cunoașterea variantelor genetice ale bolii Alzheimer poate ajuta
Manisha Parulekar, director al Diviziei de geriatrie de la Hackensack University Medical Center, discută despre un studiu privind Alzheimer și Alzheimer cu debut precoce. Ea crede că înțelegerea markerilor genetici de protecție poate ajuta la navigarea în conversațiile complexe despre boală.
Manisha Parulekar subliniază că înțelegerea variantelor genetice este esențială pentru punerea în aplicare a planurilor de îngrijire pentru pacienți și familiile acestora. Creșterea accesului și a educației cu privire la beneficiile înțelegerii variantelor genetice poate ajuta persoanele și familiile cu Alzheimer să dezvolte planuri de îngrijire cuprinzătoare în timp util.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii
Lucrul care îți distruge creierul. Îl faci imediat ce deschizi ochii. Și nu, nu este vorba de butonatul telefonului.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Ceața mentală, o consecință pe termen lung a long COVID
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
8 semne timpurii ale sclerozei multiple
Alimentația bogată în alimente procesate, asociată cu semne timpurii ale bolii Parkinson
Alimentul care duce la Parkinson. Topește creierul.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte
Semnul banal care îți arată că faci demență. Apare cu 10 ani înainte și NU este vorba de pierderea memoriei.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.
De ce ne trezim cu durere de cap dimineața
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
"Curățarea creierului” în timpul somnului poate reduce riscul de demență. Cum faci asta
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Substanța ascunsă în creierul fiecăruia dintre noi. Legătura șocantă cu bolile neurologice
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Persoanele cu sindromul picioarelor neliniștite, risc crescut de Parkinson
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Somnolența diurnă la vârstnici, semnal ascuns al declinului cognitiv
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
