Copiii născuți azi ar fi sănătoși, bogați și productivi, dacă acționăm acum

BALI, Indonezia, 11 octombrie 2018 - Noua cercetare a Băncii Mondiale, lansată astăzi, oferă factorilor de decizie convingătoare dovezi că obținerea unor rezultate mai bune în domeniul sănătății și al educației copiilor poate spori semnificativ veniturile oamenilor - și ale țărilor – în viitor.

56% dintre copiii născuți azi vor pierde mai mult de jumătate din câștigurile potențiale

Indicele de capital uman, lansat astăzi la reuniunea anuală a Băncii Mondiale și FMI, arată că 56% dintre copiii născuți astăzi în întreaga lume vor pierde mai mult de jumătate din câștigurile potențiale pe durata vieții, deoarece guvernele nu realizează în prezent investiții eficiente pentru a avea cetățeni sănătoși și educați, și o populație pregătită și adaptabilă pentru locurile de muncă din viitor.

Capitalul uman - cunoștințele, aptitudinile și sănătatea pe care oamenii le acumulează în timpul vieții - a fost un factor cheie în spatele creșterii economice susținute și reducerii sărăciei din multe țări în secolul XX, în special în Asia de Est.

„Pentru cei mai săraci oameni, capitalul uman este adesea singurul capital pe care îl au", a declarat președintele Grupului Băncii Mondiale, Jim Yong Kim.

Capitalul uman, factorul cheie

„Capitalul uman este un factor-cheie al creșterii economice durabile și incluzive, dar investițiile în sănătate și educație nu beneficiază de atenția pe care o merită. Acest indice creează o linie directă între îmbunătățirea rezultatelor în sănătate și educație, productivitate și creștere economică. Sper că aceasta va determina țările lumii să acționeze urgent și să investească mai mult - și mai eficient - în oamenii lor".

„Standardul este în creștere pentru toată lumea", a adăugat Kim. „Construirea capitalului uman este esențială pentru toate țările, la toate nivelurile de venit, pentru a concura în economia viitorului".

Indicele de capital uman măsoară cantitatea de capital uman pe care un copil născut astăzi se poate aștepta să o acumuleze până la vârsta de 18 ani, având în vedere riscurile de sănătate și educație proastă care prevalează în țara în care locuiește el.

Distanța până la granița educației complete și a sănătății perfecte

Indicele măsoară distanța fiecărei țări până la granița educației complete și a sănătății perfecte pentru copiii născuți azi. Măsura include:

o Supraviețuire - Copiii născuți astăzi vor supraviețui până la vârsta de școlarizare?

o Școală - cât de multă școală va acumula și cât va învăța?

o Sănătate - Vor părăsi școala sănătoși, pregătiți pentru învățare ulterioară și / sau vor lucra ca adulți?

Ce înseamnă indicele HCI

Indicele HCI reflectă productivitatea ca viitor lucrător a unui copil născut astăzi, în comparație cu ceea ce ar putea fi dacă ar avea o sănătate și o educație complete, de înaltă calitate, pe o scară de la zero la 1, cu 1 ca fiind cel mai bun posibil scor.

Un scor de țară de 0,5, de exemplu, înseamnă că indivizii - și țara în ansamblu - își pierd jumătate din potențialul economic viitor. Calculat peste 50 de ani, aceasta se traduce în pierderi economice profunde: o pierdere anuală de 1,4% a PIB-ului.

Indexul situează fiecare țară acolo unde este acum în termeni de productivitate a următoarei generații de lucrători. În țări precum Azerbaidjan, Ecuador, Mexic, Thailanda și România copiii care s-au născut astăzi ar fi cu 40% mai productivi ca lucrători în viitor dacă ar beneficia de educație completă și sănătate deplină. În țări precum Maroc, El Salvador, Tunisia și Kenya, cu 50% mai mult.

În Indexul de care vorbim România e în prima jumătate a „clasamentului", pe locul 67 (din 157), cu un HCI de 0,60, mai puțin decât țările vecine Ucraina (locul 50 cu HCI de 0,65), Bulgaria (locul 44 cu HCI de 0,68) sau Ungaria (locul 38 cu HCI de 0,70). Cea mai bine plasată țară este Indonezia unde indicele este de 0,88.

Sunt posibile progrese

Dovezile arată că sunt posibile progrese. Polonia a adoptat reforme în domeniul educației între 1990 și 2015 și a înregistrat una dintre cele mai rapide îmbunătățiri ale scorurilor PISA în țările membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Vietnamul a depășit recent scorul PISA mediu al OCDE. Dar indexul arată că este nevoie de mult mai mult.

Indexul face parte din Proiectul de capital uman al Grupului Băncii Mondiale, care recunoaște capitalul uman ca motor al creșterii economice. În plus față de Index, proiectul Capital Human include un program de consolidare a cercetării și măsurării capitalului uman, precum și sprijinul acordat țărilor pentru a accelera progresul în ceea ce privește rezultatele capitalului uman.

În jur de 28 de țări, din diferite regiuni și niveluri de venituri, și-au exprimat interesul în avans pentru participarea la Proiect și au nominalizat puncte focale în cadrul guvernelor lor pentru a colabora cu Grupul Băncii Mondiale. Aceste țări au început să lucreze la dezvoltarea politicii privind capitalul uman în cadrul ministerelor și la identificarea priorităților naționale pentru accelerarea progresului capitalului uman, pe baza planurilor proprii de dezvoltare ale fiecărei țări.

Cele 28 de țări care s-au angajat să facă investiții în propriii oameni

Indexul este inclus în viitorul raport al dezvoltării mondiale 2019 privind natura schimbătoare a muncii, care se referă la importanța investiției în capitalul uman pentru pregătirea pentru viitorul muncii.

România nu se numără printre cele 20 de țări. Acestea sunt: Armenia, Bhutan, Costa Rica, Egipt, Etiopia, Georgia, Indonezia, Irak, Iordania, Kenya, Kuweit, Lesotho, Liban, Malawi, Maroc, Pakistan, Papua Noua Guinee, Peru, Filipine, Polonia, Rwanda, Arabia Saudită, Senegal, Sierra Leone, Tunisia, Ucraina, Emiratele Arabe Unite și Uzbekistan.