Pandemia a avut efecte asupra sănătății mintale, dar la o scară mai redusă în comparație cu perioada dinainte de 2020.
Perioada de izolare din timpul pandemiei a avut efect și asupra sănătății mintale, multe persoane fiind afectate de lockdown, cu simptome specifice depresiei și anxietății.
Un studiu recent a scos la iveală rezultate surprinzătoare și anume, că sănătatea mintală a evoluat destul de bine în perioada pandemiei.
Raportul care a analizat 137 de studii din întreaga lume și a constatat că, în general, sănătatea mintală nu a prezentat schimbări majore înainte și după pandemia COVID-19, care a fost decretată de către Organizația Mondială a Sănătății în martie 2020.
”Efectele COVID-19 asupra sănătății mintale sunt mai nuanțate decât descriptorul tsunami sau alți termeni similari folosiți de unii cercetători și în multe articole din mass-media.
Mai degrabă decât o criză de sănătate mintală, la nivel de populație a existat un nivel ridicat de reziliență”, au scris cercetătorii în lucrarea publicată în British Medical Journal, citează Science Alert.
În cadrul raportului au fost analizate studiile efectuate în perioada 1 ianuarie 2018 - 31 decembrie 2019, deci înainte de decretarea pandemiei, iar aceste rezultate au fost comparare cu cele efectuate pe aceleași grupe de persoane în 2020 sau mai târziu.
De asemenea, cercetătorii au constatat că majoritatea schimbărilor în ceea ce privește simptomatologia sănătății mintale care au inclus simptome de depresie și anxietate ”au fost aproape de zero și nu au fost semnificative din punct de vedere statistic, iar modificările semnificative au fost de magnitudine minimă sau mică”.
Cu toate acestea, unele grupuri de persoane au avut parte de o înrăutățire a sănătății mintale, între acestea fiind femeile, deși într-un număr mic.
Studiul a remarcat că același lucru a fost valabil și pentru adulții în vârstă, studenții universitari și cei care aparțineau unui grup minoritar sexual sau de gen.
”Înrăutățirea semnificativă a simptomelor în rândul femeilor sau al membrilor de sex feminin ai populației este îngrijorătoare”, se mai arată în raport, subliniind că femeile sunt reprezentate în mod disproporționat în domeniul sănătății, deținând marea majoritate a locurilor de muncă în domeniul îngrijirii familiei și a persoanelor în vârstă.
Un alt aspect cu impact important în perioada izolării din pandemie a fost cel al violenței domestice.
”Pandemia și ramificațiile pe termen lung continuă să afecteze societățile din întreaga lume și va fi important să continuăm să evaluăm sănătatea mintală.
Pandemia a afectat viețile multor oameni, iar unii se confruntă acum pentru prima dată cu dificultăți de sănătate mintală.
Guvernele ar trebui să continue să se asigure că sunt disponibile mijloace de sprijin pentru sănătatea mintală și că acestea răspund nevoilor populației”, au concluzionat cercetătorii.
Depresia este o tulburare afectivă marcată de cel puțin două săptămâni la rând cu o dispoziție redusă față de majoritatea situațiilor care afectează viața profesională sau personală.
Simptomele pe care le poate prezenta o persoană care suferă de depresie sunt:
- o stare de spirit prostă, în mod continuu
- senzația de neajutorare
- absența speranței de viitor
- stima de sine scăzută
- plâns frecvent
- senzația de vinovăție
- iritabilitate
- intoleranță față de ceilalți
- lipsa motivației și a interesului pentru diverse activități
- dificultatea de a lua decizii
- absența bucuriei față de viață
- senzația continuă de anxietate
- gânduri suicidale și de vătămare fizică
- schimbări ale apetitului
- scădere în greutate sau foarte rar creșterea în greutate
- constipație
- dureri de cap și amețeli
- dureri musculare și/sau articulare
- lipsa energiei
- libidoul scăzut
- anomalii ale ciclului menstrual
- probleme de somn
- neglijarea pasiunilor
- dificultăți în realizarea sarcinilor legate de muncă și casă.
De reținut, că foarte rar se întâmplă ca o persoană depresivă să aibă toate aceste simptome.
Anxietatea se manifestă printr-o serie de simptome comportamentale, cum ar fi:
- evitarea situațiilor care au provocat sentimente neplăcute sau episoade de anxietate în trecut
- apariția unor ticuri nervoase
- iritabilitate
- frică puternică de moarte
- senzația de copleșeală
- dificultate de concentrare
- dezorientare
- gândire repetitivă
- durere de cap
- senzația de nod în gât
- dureri abdominale, greață, indigestie, diaree
- palpitații, dureri în piept, tahicardie
- oboseală, senzație de sfârșeală
- modificări ale ritmului de somn.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Cum își creează creierul noi amintiri? Neurocercetătorii descoperă "reguli" pentru modul în care neuronii codifică informații noi.
