Expunerea la violență și necazurile suferite în copilărie au efecte asupra sănătății mintale și fizice a viitorilor adulți, este concluzia unui studiu.
Minte, copil. Copiii care au avut o copilărie nefericită, plină de greutăți, inclusiv financiare, dar și de violență, au un risc mult mai mare de a suferi de o lipsă de sprijin social, ceea ce poate avea consecințe pe termen lung, inclusiv rate mai mari de diabet, cancer și alte boli. Toate acestea ar duce și la modificări ale creierului în adolescență. Sunt concluziile la care au ajuns cercetătorii Christopher Monk și Leigh Goetschius de la Universitatea Michigan, SUA.
Autorii studiului au descoperit că sprijinul social poate acționa ca un tampon și poate reduce efectele negative ale stresului din viața timpurie. La cercetare au participat 177 de tineri cu vârste între 15 și 17. 70% dintre aceștia au fost afro-americani, iar 50%, duceau o viață sub limita sărăciei. Le-au fost scanate creierele, cercetătorii urmărind conectivitatea materiei albe între mai multe regiuni: amigdala, despre care se știe că joacă un rol în frică și procesarea emoțiilor, în regiuni specifice ale cortexului prefrontal (PFC). Lucrările anterioare ale acestei echipe de cercetare au stabilit că conectivitatea redusă între cele două regiuni ale creierului este legată de un răspuns crescut la amenințările din partea amigdalei, potrivit news-medical.net.
Scanările au arătat o legătură între expunerea la violență și privarea socială în copilărie. Când copiii din studiu au suferit mai multe violențe (abuz, expunere la violența intimă a partenerului sau violență în vecinătate) și privațiune socială (neglijare a copilului, lipsă de coeziune a vecinătății și lipsa sprijinului mamei), cercetătorii au observat conectivitatea redusă între amigdala și cortexul prefrontal în adolescență.
Când un copil a trecut prin situații violente, dar a avut și sprijin social, conectivitatea redusă a creierului nu a fost evidentă. Acelasi lucru s-a intamplat si atunci cand un copil a trait într-un mediu fără suport social, dar și fără violență. "Privarea socială poate agrava efectele expunerii la violență în copilărie atunci când vine vorba de aceste conexiuni la materia albă. Suportul social, pe de altă parte, poate acționa ca un tampon", susține Christopher Monk.
Cercetătorii au fost surprinși să nu găsească nicio legătură între modificările creierului și problemele de sănătate mintală, cum ar fi depresia sau anxietatea. Însă, cercetarea lro nu se va opri aici, ci vor urmări participanții la studiu ca să determine dacă persist asociațiile dintre expunerea la violență, privarea socială și modificările creierului.
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
Ce este și cum se manifestă furia narcisistă. Psihiatrul Raluca Ioana Modoranu ne-a vorbit despre primele semne.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
