Cuvintele colorate, testul Stroop care arată dacă ai început de demență. Cum îl poți face
Cuvintele colorate scrise pe o foaie de hârtie pot reprezenta un test pentru a vedea dacă ai început de demență.
Cuvintele colorate scrise pe o foaie de hârtie îți indică ai un început de declin cognitiv ușor. Testul Stroop, adică testul de culoare, este fost folosit pentru a examina modele de declin cognitiv în demență de tip Alzheimer și demenență.
Încetinirea denumirii culorilor și citirea cuvintelor a fost observată și a fost mai mare la subiecții de demență ușoară. Cu toate acestea, scorurile de eroare nu aveau legătură cu tipul și severitatea demenței. Efectul de interferență Stroop, măsurat cu timpul de reacție, a fost ridicat la persoanele cu Alzhemier la nivel incipient și demență ușoară non-Alzheimer.
În schimb, subiecții cu Alzheimer mai grav afectați au arătat mai puțin efect de interferență Stroop decât subiecții ușor afectați atunci când timpul de reacție a fost ajustat pentru performanța de denumire a culorilor. Aceste constatări sunt atribuite variației compromisului de viteză-precizie pentru grupurile de pacienți din cauza diferențelor în deficitele de procesare a informațiilor, a deficiențelor lingvistice și a atitudinilor față de erori.
Testul Stroop este un test care datează din anii 1930 și măsoară funcționarea cognitivă. Acesta poate fi utilizat ca parte a procesului de evaluare pentru a determina dacă cineva are tulburări cognitive ușoare, Alzheimer, sau un alt tip de demență.
Testul Stroop este considerat de unii ca fiind o măsură eficientă a funcționării executive - capacitatea de a planifica, de a aplica cunoștințele și de a lua decizii. Funcționarea executivă, împreună cu tulburări de memorie pe termen scurt, sunt adesea unul dintre simptomele bolii Alzheimer în stadiu incipient. Afectarea funcționării executive poate fi, de asemenea, un simptom precoce al altor tipuri de demență, cum ar fi demența frontotemporală, chiar și atunci când memoria este intactă, arată National Library of Medicine.
Testul Stroop, cum se realizează
Testul Stroop constă în culori care sunt scrise în cuvinte, dar în cerneală de culoare greșită. Participantul la test trebuie să fie capabil să afirme culoarea în care este scris cuvântul și să poată ignora oricare ar fi cuvântul real. De exemplu, dacă vedeți cuvântul "roșu", dar este scris cu cerneală albastră, răspunsul corect ar fi "albastru".
Testul Stroop, rezultate
Adulții mai în vârstă care nu au tulburări cognitive au, în medie, un timp de răspuns mai lent decât adulții mai tineri și de vârstă mijlocie, dar de obicei răspund corect la întrebări.
Persoanele cu tulburări cognitive ușoare, Alzheimer sau o ati tip demență, pe de altă parte, va fi mai lent în a răspunde, dar, de asemenea, va avea o rată semnificativ mai mare de răspunsuri incorecte din cauza declinului lor în procesarea informațiilor și incapacitatea de a ignora un stimul (cuvântul), în timp ce concentrându-se pe celălalt (culoarea).
Testul a fost administrat în mai multe limbi și s-a dovedit în mod constant a fi eficient în identificarea deficiențelor de funcționare a executivului. Cu toate acestea, rezultatele s-au dovedit a fi influențate de vârstă, nivelurile de educație și sex.
Testul Stroop, ce identifică
Testul Stroop a fost asociat cu afectarea în special în corticele prefrontale ale creierului, în special în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. Pe măsură ce Alzheimer progresează în stadiile medii și târzii, efectul Stroop nu este un indicator valid al locației sau amplorii de afectare a creierului.
Deși există multe teste de screening care ajută la identificarea simptomelor de demență, testul Stroop este unul care este mai eficient în a-i evidenția pe cei cu doar stadiile timpurii sau ușoare ale demenței, cum ar fi tulburările cognitive ușoare. Capacitatea sa de a testa funcționarea executivă o diferențiază ca o componentă importantă a unei evaluări cuprinzătoare a cunoașterii, arată Very Well Health.
Vezi și: De ce să pui sare și piper pe lămâie. Combinația de care are nevoie corpul tău
Demența, primele simptome. La ce trebuie să fii atent
Declinul cognitiv ușor, precum și pierderile de memorie sunt o parte normală a îmbătrânirii. Însă există situații în care problemele de memorie indică ceva mai grav.
”În unele cazuri, de obicei în demența foarte timpurie, poate fi destul de greu să se decidă dacă dificultățile unei persoane au devenit suficiente pentru ca aceasta să se califice drept afectarea funcțiilor vieții cotidiene”, susține dr. Leslie Kernisan, notează EatThis.
Iar răspunsurile la câteva întrebări simple, dar importante, cum ar fi uitarea luării medicamentelor, pot să determine dacă aceste probleme de memorie ar putea fi un semn de demență.
-
-
-
Ce se întâmplă, de fapt, când visăm24.10.2025, 20:25
-
Trei ceaiuri care îți ameliorează durerea de gât24.10.2025, 19:14
-
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Testul de trei minute care poate detecta Alzheimer cu ani înainte de diagnostic
Probleme cu auzul? Simptomul banal al bolii Parkinson. Apare cu mulți ani înainte de apariția bolii
Noi descoperiri privind riscul de Parkinson prin pierderea auzului. Cu fiecare 10 decibeli pierduți, riscul de Parkinson crește cu 57%
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Acest test îți spune dacă faci Alzheimer. Ai curaj să vezi rezultatul?
Alimentele care îți distrug creierul în 4 ore după consum
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Secretele percepțiilor comune. Ce se întâmplă în creier
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
Kim Kardashian dezvăluie că a fost diagnosticată cu un anevrism cerebral din cauza stresului
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Boala care îți atacă creierul. Crește riscul de demență și AVC
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Statul prea mult pe scaun îți poate micșora creierul, chiar dacă faci sport regulat
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Aflarea riscului de Alzheimer poate reduce anxietatea, dar și motivația pentru un stil de viață sănătos, arată un nou studiu
Șase lucruri surprinzătoare legate de Alzheimer
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
