Decesele cauzate de alcool, alt efect al pandemiei de COVID. Tinerii, printre cei mai vulnerabili

decesele cauzate de alcool - FOTO: Freepick
decesele cauzate de alcool - FOTO: Freepick

Decesele cauzate de alcool au crescut în pandemie. Tinerii au fost și ei afectați

Decesele cauzate de alcool au crescut alarmant în timpul pandemiei de coronavirus. Adulții cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani au experimentat cea mai abruptă tendință de creștere a mortalității cauzate de tulburările de consum de alcool, potrivit unui studiu realizat de oamenii de știință de la Cedars-Sinai, SUA.

Oamenii de știință au descoperit că decesele cauzate de alcool au crescut la toate vârstele și sexele în timpul pandemiei.

Situație îngrijorătoare

Datele arată că numeroși pacienți au ajuns în secțiile de terapie intensivă din cauza consumului de alcool. 

”În timpul primelor luni ale pandemiei, eu și colegii mei am văzut un număr crescut de pacienți tratați pentru afecțiuni acute legate de consumul de alcool în unitatea de terapie intensivă și în centrul medical. De asemenea, am luat cunoștință de rapoarte de complicații legate de consumul crescut de alcool. Asta ne-a determinat să ne gândim că poate este vorba de o criză semnificativă de sănătate publică”, a spus Yee Hui Yeo, autor principal al studiului, arată Medical Xpress.

Cercetătorii au obținut date de mortalitate anonimizate pentru șapte ani (2012-2019) dintr-o bază de date a CDC care înregistrează mai mult de 99% dintre toate decesele din SUA. Apoi au folosit modele predictive pentru a determina ratele de mortalitate proiectate pentru 2020 și 2021, pe baza pe tendințelor din anii precedenți și le-au comparat cu ratele care au fost observate efectiv.

”Ceea ce am găsit în analiza noastră reflectă ceea ce am văzut în mod anecdotic la pacienții noștri și în lucrările academice care urmăreau complicații precum bolile hepatice legate de alcool”, a spus Yeo.

Vezi și: 10 lucruri care te pot salva de la ÎNEC. Ciuhodaru: Nu vă mai riscaţi viaţa! Evitaţi îmbăiatul dacă aţi stat mult în soare sau dacă temperatura apei e mai mică de 20 de grade

Mortalitatea din cauza alcoolului, la toate vârstele

În 2020, decesele observate legate de tulburările de consum de alcool au fost cu aproximativ 25% mai mari decât ratele proiectate. În 2021, ratele observate au fost cu aproximativ 22% mai mari decât cele prognozate. 

Creșterea mortalității estimate față de cea observată a fost similară pentru ambele sexe, aproximativ 25% atât la femei cât și la bărbați în 2020, față de 20% la femei și 22% la bărbați în 2021.

Deși grupul de adulți în vârstă a avut cea mai mare rată a mortalității pe parcursul perioadei de studiu, grupul mai tânăr (cu vârste cuprinse între 25 și 44 de ani) a fost cel care a suferit cel mai mare val în timpul pandemiei, ceea ce trebuie adus în atenția publică.

”Știm, de asemenea, că tulburarea de consum de alcool este adesea sub-raportată, astfel încât ratele reale de mortalitate legate de consumul de alcool pot fi chiar mai mari decât cele raportate. De asemenea, vrem să recunoaștem că pacienții care mor din cauza tulburărilor legate de consumul de alcool tind să aibă determinanți sociali ai sănătății, cum ar fi statutul socioeconomic mai scăzut, care le poate îngreuna accesul la asistență medicală și ajutor.

În cele din urmă, dorim să ne asigurăm că pacienții care caută tratament pentru consumul de alcool sau substanțe au acces la îngrijiri de urmărire pentru a preveni complicațiile secundare”, a spus Yeo.

Vezi și: Laptele care distruge Helicobacterul, hepatita C și INSOMNIA. Mihaela Bilic: Există o formă miraculoasă, cu proprietăți de liniștire

Pandemia de COVID a crescut consumul de alcool 

Noul studiu, publicat în revista JAMA Network Open, arată o creştere cu 17% a consumului de alcool în rândul femeilor şi cu 19% în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 30 şi 59 de ani. Potrivit studiului, consumul unor cantităţi mari de băutură în rândul femeilor - patru sau mai multe băuturi în decurs de două ore - a crescut cu 41% anul acesta.

Studiul a fost realizat în rândul a 1.540 de persoane cu vârste cuprinse între 30 şi 80 de ani. Creşterea raportată pentru majoritatea participanţilor din grup se traduce prin consumul unei băuturi în plus zilnic în decurs de o lună.

Tendinţa nu ar trebui să reprezinte o surpriză. Un raport al firmei de cercetare de piaţă Nielsen a constatat că vânzările de băuturi alcoolice în SUA au crescut cu 55% în săptămâna care s-a încheiat pe 21 martie, în momentul în care COVID-19 abia începuse să se răspândească în toată ţara.

"Am avut informaţii anecdotice despre oamenii care cumpără şi consumă mai mult alcool, însă acestea sunt unele dintre primele informaţii bazate pe sondaje care arată cât de mult a crescut consumul de alcool în timpul pandemiei", a declarat pentru revista Forbes Michael Pollard, autorul principal al studiului, sociolog în cadrul RAND Corp. din California.

Pollard a avertizat că un consum de băuturi alcoolice pe fondul supărărilor poate duce la o serie de probleme de sănătate.

"În plus faţă de o serie de probleme de sănătate fizică, consumul excesiv de alcool poate duce la agravarea problemelor deja existente de sănătate mintală, precum anxietatea sau depresia, care chiar ele pot creşte în timpul pandemiei de COVID-19", a spus el în studiu.

Vezi și: Negii, semnele infecției cu virusul HPV. Cum se tratează bubițele contagioase

Sechele post-COVID, la aproape jumătate de an de la infectare. Stresul și nesiguranța au accentuat simptomele

Potrivit celui mai recent studiu, una din opt persoane se confruntă cu sechele post-COVID. Acesta sunt dureri abdominale, dificultăţi şi dureri la respiraţie, dureri musculare, ageuzie sau anosmie (pierderea gustului, respectiv a mirosului), furnicături, disconfort în gât, bufeuri de căldură sau de frig, greutate la nivelul braţelor sau picioarelor, precum şi oboseală generalizată.

Studiul publicat în jurnalul The Lancet, a analizat starea de sănătate a peste 76.400 de adulţi din Olanda. Cercetările au fost realizate din martie 2020 (debutul pandemiei) până în august 2021. Fiecare participant a completat un chestionar referitor la simptome, de 24 de ori. 

Astfel, în perioada precizată, peste 4.200 dintre aceştia (5.5%) au făcut COVID. Dintre aceştia, peste 21% au avut unul sau mai multe simptome la trei-cinci lună de la momentul infectării. Potrivit studiului, aproape 9% din grupul de control (cei neinfectaţi) au declarat că au avut câteva simptome din cele de pe ”lista” de COVID lung. 

Aşadar, cercetătorii cred că aproape 13% din persoanele care au avut COVID (circa una din opt) suferă de simptome pe termen lung, strict legate de trecerea prin boală.

”După recuperarea după COVID-19, o proporție substanțială de pacienți continuă să prezinte simptome de natură fizică, psihologică sau cognitivă. Aceste sechele pe termen lung ale COVID-19 au fost descrise ca fiind următorul dezastru de sănătate publică în curs de elaborare și există o nevoie urgentă de date empirice care să informeze cu privire la amploarea și amploarea problemei pentru a sprijini dezvoltarea unui răspuns adecvat în materie de asistență medicală”, arată autorii studiului publicat în jurnalul The Lancet.

Citește mai departe AICI

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2022 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.1.0