Demența, tendință de scădere: ar putea avea legătură cu expunerea la plumbul din noxele mașinilor

Ultimele studii arată o tendință e scădere a incidenței demenței, cel mai probabil datorită reducerii expunerii la plumb cauzată de noxele mașinilor, care se produc după norme de poluare tot mai...
Mai multe studii din SUA, Canada și Europa sugerează o tendință descendentă a incidenței și prevalenței demenței. Factorii de risc importanți pentru demență, cum ar fi obezitatea de la mijlocul vieții și diabetul din perioada de viață intermediară au crescut rapid, astfel că scăderea incidenței demenței este deosebit de suprinzătoare.
O nouă ipoteză a profesorului de la Universitatea din Toronto, Esme Fuller-Thomson, publicată recent în Journal of Alzheimer’s Disease, sugerează că scăderea ratelor de demență poate fi rezultatul diferențelor generaționale în ceea ce privește expunerea la plumb. Studenta ZhiDi (Judy) Deng, la U of T pharmacy a fost co-autor al articolului.
„În timp ce impactul negativ al expunerii la plumb asupra valorii intelectuale la copii este binecunoscut, s-a acordat o atenție mai mică efectelor cumulate ale unei expuneri asupra cogniției și demenței adulților mai în vârstă", spune Fuller Thomson, directorul Institute of Life Course and Aging și profesor la Factor-Inwentash Faculty of Social Work. „Având în vedere nivelurile anterioare de expunere la plumb, credem că explorarea ulterioară a acestei ipoteze este justificată.”
Benzina cu plumb, cauza principală
Benzina cu plumb a fost o sursă omniprezentă de poluare a aerului între anii 1920-1970. Pe măsură ce a fost eliminat treptat, începând cu 1973, nivelurile de plumb din sângele cetățenilor a scăzut. Cercetările din anii 1990 indică faptul că americanii născuți înainte de 1925 au avut aproximativ dublul expunerii la plumb pe viață, față de cei născuți între 1936 și 1945.
„Nivelurile de expunere la plumb când eram copil în 1976 au fost de 15 ori mai mari decât cele din ziua de azi”, spune Fuller-Thomson, care este, de asemenea, numit în cadrul „U of T's Faculty of Medicine”. „În acel moment, 88% dintre noi aveam niveluri de plumb în sânge peste 10 micrograme pe decilitru. Pentru a pune aceste cifre în perspectivă, în timpul crizei de apă din Flint Michigan din 2014, un procent dintre copii aveau niveluri de plumb în sânge peste 10 micrograme pe decilitru.”
Plumbul este o neurotoxină cunoscută care traversează bariera sânge-creier. Studiile efectuate pe animale și cercetările efectuate pe indivizcare au ocupații ce se leagă de expunerea la plumb sugerează o legătură între expunerea la plumb și demența. Alte studii au arătat o incidență mai mare a demenței în rândul adulților în vârstă care trăiesc mai aproape de drumurile principale și în rândul celor cu o expunere mai mare la poluarea legată de trafic.
Fuller-Thomson și Deng sunt interesați în mod special de o legătură potențială între expunerea la plumb pe viață și un subtip identificat recent de demență: Encefalopatia TDP-43 legată de vârstă, ale cărei caracteristici patologice au fost identificate la 20% din demența pacienților cu vârsta peste 80 de ani.
Educația, factor important
Alte explicații plauzibile pentru îmbunătățirea tendințelor în incidența demenței includ niveluri mai ridicate ale nivelului educațional, prevalență mai mică a fumatului și un control mai bun al hipertensiunii arteriale în rândul adulților în vârstă, în comparație cu generațiile anterioare. Cu toate acestea, chiar și atunci când acești factori sunt contabilizați statistic, multe studii găsesc încă incidențe ale demenței în scădere.
Autorii sugerează că următorii pași pentru evaluarea validității acestei ipoteze ar putea include: compararea evaluării nivelului de plumb din anii 1990 cu înregistrările actuale de Medicare, evaluarea nivelului de plumb în dinți și oasele tibiei (care sunt reprezentative pentru expunerea în timpul vieții). "Dacă se constată că expunerea la plumb pe viață este un contribuitor major la demență, ne putem așteptla îmbunătățiri continue ale incidenței demenței pentru multe alte decenii, deoarece fiecare generație succesivă a avut mai puțini ani de expunere la neurotoxină", spune Deng.
Sursa, aici.
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Pierderea mirosului, semn timpuriu al bolii Alzheimer
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Te dor articulațiile? Nu ignora acest semn! Care e diferența dintre osteoartrită și artrita reumatoidă
Obiceiul zilnic care provoacă demență. Nici nu te-ai gândit la el!
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Demența, asociată cu reducerea speranței de viață. Pierderi semnificative în funcție de vârsta diagnosticării
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA
Boala Alzheimer, depistată cu ani înainte de apariția simptomelor. Tehnica, disponibilă în SUA. Când va fi disponibilă și în Europa.
Neurolog: Nu fac niciodată acest gest banal. Poate părea inofensiv, dar îți poate afecta creierul pe viață
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Cel mai rău lucru care îți afectează creierul
Gliobastomul, noi perspective de tratament. Suprimarea unei singure proteine ar putea debloca imunoterapia
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Testul rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale
Un test rapid de 15 minute ar putea îmbunătăți șansele pacienților cu AVC de a evita leziunile cerebrale.