Depresia post-partum, o revoluție a hormonilor și o presiune socială. Dumitru: Ești debusolată, nu mai știi ce să crezi

Sonia Baciu |
Data actualizării: | Data publicării:
Depresia post-partum. FOTO: Freepik
Depresia post-partum. FOTO: Freepik

Depresia post-partum este o experiență cu care se pot confrunta mare parte dintre mame, iar apariția acestea poate fi cauzată și de presiunea pe care o resimte mama.

Maternitatea vine cu o multitudine de provocări pentru proaspăta mamă, dar și cu un amalgam de emoții, de la bucurie și nerăbdare, la anxietate și teama de necunoscut, mai ales în cazul celor care se află la primul copil.

Psihoterapeutul cognitiv comportamental Ramona Dumitru a împărtășit din propria experiență care au fost lucrurile cu care s-a confruntat imediat după nașterea copilului său, semn că prin astfel de trăiri poate să treacă orișicine, chiar și cei care cunosc tainele psihicului uman.

”Mă simțeam puțin pierdută, mă simțeam, nu știam de unde să o iau și ce să fac mai departe. Era ceva nou cu care mă confruntam. Nu a venit cu manual de instrucțiuni. Și atunci apar întrebările acestea: Ce fac acum? Este bine ce fac? Oare am nevoie de ajutor, nu am nevoie de ajutor? Fac eu bine? Se poate și mai bine de atât? Cam asta am trăit eu”, a declarat psihoterapeutul Ramona Dumitru în cadrul emisiunii Ultrapsihologie de la DC News, subliniind că experiența sa nu înseamnă neapărat depresie post-partum.

Totodată, psihoterapeutul a precizat că ”din câte am mai văzut și am mai discutat și cu alte femei, apare depresia post-partum, unde sunt mai multe simptome și tocmai plăcute”, iar în ceea ce privește o posibilă implicare hormonală, Ramona Dumitru susține că ”din moment ce nu se știe cauza reală a depresiei post-partum, atunci luăm prin eliminare. Se spune că din cauza schimbărilor hormonale, acestea ar putea duce la depresie”.

Acest lucru a fost confirmat și de către psihologul Radu Leca, realizatorul emisiunii, care a afirmat că ”ajungem la o idee predicată atât în SUA, cât și în Europa, că atât timp cât hormonii au o revoluție, atunci și subiectul are o revoluție”.

La rândul său, psihologul Cristina Dimitrescu, invitată în emisiune, plusează și susține că ”este implicată și educația pe care o avem, ceea ce gândim despre momentul respectiv, ce am primit din familie și vorbim aici de programe mentale, vorbim de experiențele celor din jur.

Dacă mama îți povestește că nașterea este ceva groaznic, din experiența proprie, ai șansa să o iei așa, că este ceva groaznic.

Pe de altă parte, dacă vine mama și spune că: Da, într-adevăr, e greu, o să doară, o să... Dar uite ce frumos, uite ce a ieșit, cât de bine este să ai un copil și să te bucuri de momentul acela. (...) Acela poate să fie un moment resursă de fericire, de bucurie, de împlinire”, a mai spus psihologul Cristina Dimitrescu, mamă a doi copii.

Programarea neuro-ligvistică și apariția depresiei

”Aceste tipuri de programe au o noțiune care face parte structurată dintr-o componentă evoluată denumită Neuro–Linguistic Programming NLP. Și atunci spunem așa.

Subiectul, din secunda doi a prezenței, conștiinței în baza amintirilor, Când am avut prima amintire cu mama? spune astăzi astăzi tânărul adult sau adultul, gândindu-se retrospectiv la prima amintire cu mama.

Când mi-a spus mie mama că o să îmi fie greu? Cum mi-a spus cât de greu o să fie? Ce mi-a spus despre greu?

Și ulterior, în anii ce au urmat de la prima amintire, totul s-a acutizat, fiindcă avem de-a face cu o programare, cu conținut median, respectiv din anul 6-7-8 de viață până cel puțin la 25-30 de ani când subiectul a rămas însărcinat și în timpul celor 7-9 luni de sarcină când a stat și cu viitoare bunică, ce i-a spus permanent Vezi că o să te doară, vezi că o să fie rău, iar programarea a adus de la sine o componentă, evident, în bază de frică, ce susține următoarea idee:

Ce am auzit s-a îndeplinit.

Ce am auzit s-a îndeplinit parțial.

Ce am auzit, am reușit să îndeplinesc”, a explicat psihologul Radu Leca.

Acesta și-a continuat exemplificarea de mai sus afirmând că există un deziderat pe care viitoarele mame și l-au fixat.

”Și când avem această exemplificare, Am reușit să îndeplinesc, automat te vei gândi în felul următor:

Dar de ce și-a dorit să îndeplinească aceste elemente? Ce anume a făcut-o să îndeplinească  acest deziderat?

Hop. Și avem cuvântul deziderat. Și spunem așa:

Care a fost dezideratul proaspetei mame? Să îndeplinească prima amintire pe care a avut-o și care a fost repetată timp de 12-14-20 de ani că o să fie greu, că o să te simți singură, că nu mai ai valoare, o să te simți neputincioasă.

Iar neputința aceasta s-a simțit exclusiv la momentul nașterii, după naștere subiectul s-a simțit gol, a știut că nu mai poate să creeze nimic în interiorul său, s-a simțit singur și din singurătatea aceea a apărut tristețea.

Tristețea, în lipsa a ceva de făcut, și în plus de asta, revoluția hormonilor”, a explicat psihologul Radu Leca.

Depresia post-pastum, de ce depinde apariția sa

Întrebată de ce depinde apariția depresiei post-partum, Ramona Dumitru susține că ”depinde, într-o oarecare măsură, de mediul familial.

Dacă nu ai suport din partea familiei, dacă sunt așteptări foarte mari de la tine sau tu crezi că sunt niște așteptări foarte mari, atunci îți pui singură presiune pe tine.

E presiunea proprie, e presiunea partenerului, dar și a proaspeților bunici. (...) Ești debusolată, nu mai ști ce să crezi, cum este mai bine”, a spus Ramona Dumitru.

Aceasta a fost completată de psihologul Cristina Dimitrescu și în legătură cu o presiunea socială. ”Se așteaptă ca în era aceasta, în care avem foarte multe informații, față de ce aveau bunicile și străbunicile, informația este la îndemână, informația este de tot felul și, într-adevăr, ajungi să te întrebi pe cine să crezi, inclusiv pe cine cred dintre medici: ginecologul, neonatologul, medicul de familie, pentru că fiecare vine cu experiența din aria sa de expertiză.

Este de multe ori o provocare să pui acest filtru. Cred că mama simte cel mai bine ceea ce este bine”, a spus Cristina Dimitrescu.

Vezi și: Bețișoarele parfumate, mai nocive decât fumatul pasiv. Sava: Concentrația, de 7 până la 10 ori mai mare decât la o țigară

Mai multe în video:

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel