Dormitul pe spate, asociat cu un risc mai mare de Alzheimer. Legătura dintre poziția de somn și creier

Studiile recente sugerează o legătură între poziția de somn și riscul de neurodegenerare, evidențiind importanța alegerilor conștiente în ceea ce privește obiceiurile de somn....
Un studiu prezentat în cadrul Conferinței internaționale 2024 a Asociației Alzheimer a descoperit o posibilă legătură între somnul în poziție culcată și neurodegenerare. Cercetările anterioare au legat somnul în poziția culcat pe spate de potențiale efecte adverse asupra sănătății, cum ar fi hipertensiunea arterială și apneea obstructivă în somn.
Un nou studiu realizat în cadrul conferinței sugerează că somnul pe spate poate fi benefic pentru persoanele cu neurodegenerare, dar nu este recomandat celor care suferă de reflux gastroesofagian nocturn sau care sunt însărcinate. Studiul evidențiază importanța luării în considerare a riscurilor potențiale pentru sănătate asociate cu somnul în decubit dorsal.
Un studiu a descoperit o legătură între poziția de somn și neurodegenerare, în urma unui studiu din 2019 care a constatat că dormitul mai mult de două ore pe noapte în poziția culcat pe spate a fost legat de un risc crescut de boli neurodegenerative.
Studiul a implicat participanți cu deficiență cognitivă ușoară, paralizie supranucleară progresivă, tulburare de spectru Parkinson și demență cauzată de boala Alzheimer, precum și un grup de control.
Sleep Profiler, dezvoltat de compania de dispozitive de neurodiagnostic Advanced Brain Monitoring, a fost utilizat pentru a studia participanții la domiciliu cu ajutorul dispozitivului.
Sleep Profiler evaluează nouă biomarkeri ai somnului care ajută la diferențierea probabilității unor tulburări neurodegenerative specifice. Dispozitivul poate fi comandat de un neurolog sau de un specialist în medicina somnului.
Night Shift, un dispozitiv de terapie pozițională conceput pentru tratarea apneei în somn, a fost utilizat pentru a detecta somnul pe spate și pentru a opri vibrațiile atunci când utilizatorul își schimbă poziția de somn.
Foto: Freepik
Afecțiuni neurodegenerative influențate de mai multe de 2 ore de somn pe spate
Un studiu realizat de cercetători de la University of California San Francisco, Saint Mary's General Hospital din Toronto și Mayo Clinic College of Medicine and Sciences a constatat că participanții cu patru afecțiuni neurodegenerative au dormit mai mult de două ore în poziția culcat pe spate comparativ cu grupul de control.
Acest lucru sugerează o asociere puternică între somnul în poziție dorsală și neurodegenerarea în boala Alzheimer, tulburarea de spectru Parkinson și deteriorarea cognitivă ușoară. Neurotoxinele sunt generate în timpul zilei și eliminate din creier în timpul somnului, acumularea începând în jurul vârstei mijlocii și cu 15-20 de ani înainte de identificarea primelor simptome cognitive.
Dormitul pe spate (în decubit dorsal) este mai puțin eficient decât dormitul pe părți, din cauza diferențelor în întoarcerea sângelui venos de la creier la inimă.
Apneea în somn și întreruperile continue ale somnului contribuie la acumularea de neurotoxine, ceea ce sugerează că eliminarea ineficientă a neurotoxinelor care rezultă din dormitul pe spate timp de mulți ani contribuie la neurodegenerare.
Cercetările au descoperit o asociere puternică între somnul în poziția culcat pe spate și neurodegenerare, dar nu s-a dovedit că somnul în poziția culcat pe spate cauzează neurodegenerarea.
Privarea de somn, timpul de somn insuficient și apneea în somn netratată contribuie la riscul pe termen lung de neurodegenerare. În timp ce dormitul pe spate este adesea considerat superior dormitului pe o parte datorită unui suport mai bun al coloanei vertebrale, dormitul pe o parte poate ajuta, de asemenea, la evitarea problemelor la nivelul umerilor și gâtului.
Daniel Truong, neurolog și director medical al Truong Neuroscience Institute de la MemorialCare Orange Coast Medical Center, a fost de acord că sunt necesare mai multe cercetări în acest domeniu.
Neurologul a sugerat că studiul ar putea fi integrat cu alte tratamente sau recomandări privind stilul de viață, mai degrabă decât să fie privit ca o intervenție de sine stătătoare.
În practică, studiul ar putea încuraja discuțiile despre obiceiurile de somn ale pacienților ca parte a unei conversații mai ample privind sănătatea creierului, în special la pacienții cu afecțiuni precum apneea în somn. Acesta ar trebui privit ca unul dintre numeroasele elemente care evoluează în gestionarea bolilor neurodegenerative.
Importanța unui somn de calitate și a unui stil de viață sănătos pentru creier
Poziția de somn poate avea un impact asupra riscului de a dezvolta afecțiuni neurologice precum Alzheimer sau Parkinson, potrivit Dr. Daniel Truong. Cercetările sugerează că anumite poziții de somn, cum ar fi pe o parte, pot facilita eliminarea de către creier a produselor reziduale, reducând potențial riscul bolilor neurodegenerative.
Acest lucru este legat de sistemul glimfatic, o rețea cerebrală care elimină toxinele mai eficient în timpul somnului. Cu toate acestea, dovezile nu sunt încă suficient de solide pentru a recomanda poziții de somn specifice pentru prevenirea acestor boli.
Truong sfătuiește cititorii să consulte medicul pentru a le evalua obiceiurile de somn și a le oferi sfaturi personalizate, mai ales dacă au alți factori de risc pentru bolile neurodegenerative. În schimb, el subliniază importanța unei bune igiene a somnului și a factorilor generali ai stilului de viață pentru a reduce riscul de a dezvolta afecțiuni neurodegenerative.
-
-
Vopseaua permanentă și îndreptatul chimic cresc riscul de cancer16.09.2025, 13:10
-
-
Ce sunt înlocuitorii de sare și de ce devin tot mai populari16.09.2025, 11:00
-
Cafeaua cu ulei de măsline: beneficii, riscuri și cum să o prepari acasă16.09.2025, 09:49
Orele lungi de muncă, impact asupra structurii creierului
Cea mai cruntă boală despre care nu ți-a vorbit nimeni: Batten. Palatul Parlamentului se luminează turcoaz
Adevărul ascuns despre băuturile care îți distrug creierul
Băuturile care îți condamnă creierul la demență. Au efect pe termen lung.
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă
Ce se întâmplă în creier dacă te trezești devreme. Un neurolog trage un semnal de alarmă.
10 factori care cresc riscul de AVC. Contribuie și la severitatea acestuia
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Bâlbâiala nu e un defect de vorbire! Ce se întâmplă atunci când te bâlbâi te va uimi
Primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei
Acesta este considerat, de fapt, a fi primul semn al bolii Alzheimer. Apare cu ani de zile înainte de pierderea memoriei.
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC
Trei semne care ar putea însemna că ești la o săptămână distanță de un AVC.
Poluarea aerului atacă direct creierul. Particulele fine pot accelera Alzheimer și demența
Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
11 Aprilie, Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson. După 200 de ani de la descrierea sa, boala NU este încă vindecabilă
Claritate pentru minte: Când să investigăm semnalele neurologice
10 lucruri pe care să le faci ca să previi demența. Asta contează mult pentru creier
Proteinele care îți distrug creierul. Consumă memoria iremediabil
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni
Cum se schimbă mintea vârstnicilor odată cu demența. Lucrul trecut cu vederea pe care nu îl mai pot stăpâni.
Demența, boala ignorată. De ce pacienții așteaptă ani întregi un diagnostic
Ai mai mult de 30 de ani? Ești expus unor probleme majore
Psilocibina din ciuperci, posibil nou tratament pentru simptomele Parkinson
Ciupercile care ameliorează simptomele bolii Parkinson. Arată îmbunătățiri neașteptate în starea pacienților.
Auzi bătăile inimii în ureche? Ar putea fi fatal
Afecțiunile intestinale pot semnala Alzheimer cu ani înainte de apariția simptomelor
Deficiența de Vitamina K, impact asupra creierului. Duce la tulburări neurologice
Lipsa acestei vitamine îți afectează grav creierul. Duce la tulburări neurologice. Crește inflamația creierului.
Medicamentul frecvent utilizat care distruge creierul
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.