Hiperglicemia, caracterizată prin nivele ridicate ale glucozei în sânge, poate avea consecințe devastatoare asupra organismului uman. Ce se întâmplă, de fapt, când glicemia este mai mare de 100 sau 200 mg/dL....
Într-o lume în care alimentația haotică și stilul de viață sedentar devin tot mai prevalente, nivelurile crescute ale glicemiei devin o problemă majoră de sănătate publică. Dr. Victor George, medic specialist Diabetolog, subliniază că acest fenomen nu trebuie subestimat, deoarece poate avea consecințe devastatoare asupra sănătății.
Glicemia crescută, definită în principal de concentrații de glucoză din sânge care depășesc 100 mg/dL și, în special, valorile care depășesc 200 mg/dL, poate duce la deteriorarea vaselor de sânge și poate afecta negativ întregul organism. Această condiție este considerată critică și necesită atenție medicală urgentă.
"La o glicemie imensă, corpul suferă. Asta e problema cu glicemiile mai mari de peste 100, mai ales începând și peste 200. Vasele de sânge suferă și întregul organism are de suferit. Practic, este foarte important să mergi la medicul diabetolog. Trebuie să te educe și să discute cu tine despre cum să îți faci insulina lentă, cum trebuie adaptată în funcție de glicemii", a explicat dr. Victor George, medic specialist Diabetolog, într-o postare pe TikTok.
Când nivelurile de zahăr din sânge sunt crescute, apar simptome precum oboseala, setea și urinarea frecventă. Pe măsură ce nivelurile cresc mai mult, pot apărea simptome mai grave precum probleme de vedere și confuzie.
Dacă nivelurile de zahăr din sânge devin foarte ridicate, pot apărea două complicații potențial letale: cetoacidoza diabetică și stare hiperglicemică hiperosmolară. Acestea pot duce la comă și deces.
Insulina este un hormon produs de pancreas. De obicei, pancreasul eliberează insulină după masă pentru a transfera glucoza în celule, pentru a fi folosită ca sursă de energie.
Însă în diabet, organismul fie nu produce suficientă insulină, fie nu o utilizează eficient. Cetoacidoza diabetică apare atunci când organismul nu are suficientă insulină pentru a transfera eficient glucoza în celule.
În această situație, nivelurile de zahăr din sânge rămân ridicate, iar organismul începe să descompună grăsimea din ficat pentru energie. Acest proces de descompunere a grăsimii generează acizi numiți cetonă. Cetonele se pot acumula în sânge și pot acidifia acesta.
Cetoacidoza diabetică este mai frecventă la persoanele cu diabet de tip 1. Poate să se dezvolte lent, dar, dacă nu este tratată, simptome severe pot apărea în câteva ore.
Hiperglicemia - FOTO: Freepik@PlaceboPill
- sete intensă
- urinare excesivă
- oboseală extremă
- dureri abdominale
- greață și vărsături
- respirație care miroase a fructe
- respirație rapidă și profundă
- piele înroșită sau uscată
- dureri de cap
- confuzie, potrivit Healthline.
Starea hiperglicemică hiperosmolară (HHS) este o altă complicație potențială a diabetului. Este similară cu cetoacidoza diabetică, dar nu implică producția de cetone sau creșteri ale acidității sângelui. De obicei, HHS apare după ce persoana a avut o boală sau infecție.
HHS este caracterizată de hiperglicemie și deshidratare severă. Acest lucru duce la creșterea concentrației sângelui, numită osmolaritate ridicată.
Atunci când sângele devine mai concentrat, apa este extrasă din alte organe și țesuturi. Acest lucru poate avea un impact profund asupra creierului în special.
HHS este mai frecventă la persoanele cu diabet de tip 2 și apare de obicei mai lent decât cetoacidoza diabetică, într-o perioadă de zile sau săptămâni. Simptomele pot include:
- sete intensă
- urinare excesivă
- slăbiciune sau letargie
- senzație generală de indispoziție
- gură sau piele uscată
- dureri de cap
- bătăi rapide ale inimii
- hipotensiune ortostatică
- vedere încețoșată
- confuzie
- delir
- convulsii
Hiperglicemia severă, inclusiv DKA și HHS, este o urgență medicală care poate duce la comă și, în cazuri extreme, la deces dacă nu este tratată.
Acest tip de diabet îl poți avea și nici măcar să nu știi. Îți macină creierul și provoacă Alzheimer.
Ce îți spune corpul când poftești la cartofi prăjiți. Semnul te va surprinde.
Diabetul reprezintă un factor de risc major pentru demență. Totul depinde de vârsta la care a fost diagnosticat diabetul.
Ce trebuie să știi dacă nu mănânci carne. Adevărul te va surprinde. Nutriționiștii au dat verdictul.
Acest lucru agravează diabetul și hipertensiunea arterială.
De ce te doare stomacul când mănânci roșii. Detaliul la care să fii atent.
Cum trebuie, de fapt, să gătești peștele congelat. Detaliul important de care să ții cont.
Acest obicei extrem de frecvent îți distruge rinichii. Poate duce la efectare renală gravă.
De ce îți crește burta după 40 de ani, chiar dacă mănânci sănătos. Nu este vorba de fluctuațiile hormonale.
Acesta este cel mai simplu mod de a trata diabetul. Medicii iau în considerare aceste valori.
Aceste alimente prezente pe mesele multora dintre noi ne distrug ficatul și creierul. De altfel, perturbă și producția de insulină.
Acesta este peștele cu cea mai mare cantitate de Vitamina D.
Acest semn de pe față îți arată un nivel ridicat al glicemiei. Poate fi debutul diabetului.
