Vezi și: Anxietatea la apus: ce este și cum o tratăm. Impactul luminii asupra stării de bine
Fobiile sunt mai mult decât simple sentimente ocazionale de neliniște - sunt temeri persistente, iraționale, care pot perturba profund viața de zi cu zi a unei persoane. De la frica de șerpi la teama morbidă de a fi atins, gama fobiilor pe care le experimentează oamenii este vastă și adesea surprinzătoare.
În timp ce unele fobii, cum ar fi arahnofobia (frica de păianjeni), sunt bine cunoscute, altele rămân obscure, dar la fel de importante pentru cei care suferă de ele.
Fobiile, clasificate drept tulburări de anxietate, sunt printre cele mai frecvente afecțiuni psihiatrice. Potrivit Institutului Național de Sănătate Mintală (NIMH), aproximativ 9,1% dintre adulți suferă de o formă de fobie în fiecare an, femeile fiind de două ori mai predispuse decât bărbații să fie afectate.
Aceste temeri pot apărea în copilărie, pot persista până la vârsta adultă și pot rezulta dintr-o varietate de factori, inclusiv genetica, experiențele traumatice și condiționarea evolutivă. Din fericire, terapiile moderne, cum ar fi tehnicile cognitiv-comportamentale și medicamentele, oferă căi eficiente pentru tratament.
Fobiile comune
Când majoritatea oamenilor se gândesc la fobii, probabil că le imaginează pe cele care primesc cea mai mare atenție. Printre cele mai răspândite sunt:
- Arahnofobia: Frica intensă de păianjeni și alte arahnide. Deși păianjenii reprezintă rareori o amenințare reală, această frică poate avea rădăcini evolutive, deoarece arahnidele erau potențial periculoase pentru primii oameni. Chiar și imaginile sau gândurile la păianjeni pot declanșa o anxietate intensă.
- Ophidiophobia: Frica de șerpi. La fel ca arahnofobia, se crede că această frică își are rădăcinile în evoluție, deoarece șerpii au reprezentat istoric o amenințare la adresa supraviețuirii. Influențele culturale și experiențele personale, cum ar fi întâlnirile cu șerpi, contribuie, de asemenea, la prevalența acesteia.
- Acrofobia: Frica de înălțimi afectează aproximativ 6% din populație. Persoanele cu această fobie pot evita balcoanele, podurile sau clădirile înalte, iar expunerea poate declanșa atacuri de panică.
- Aerofobia: În ciuda faptului că transportul aerian este unul dintre cele mai sigure moduri de transport, teama de zbor afectează până la 40% dintre adulți. Simptomele includ tremurături, greață și o accelerare a bătăilor inimii.
- Cinofobie: O frică intensă de câini, care provine adesea din evenimente traumatice, cum ar fi mușcătura în copilărie.
- Astrafobie: O teamă de tunete și fulgere. Persoanele cu această fobie se ascund adesea în timpul furtunilor sau dezvoltă o obsesie cu urmărirea prognozelor meteo.
- Trypanofobia: Teama de injecții și ace. Această fobie poate avea implicații grave, deoarece poate duce la evitarea tratamentelor medicale necesare.
- Fobia socială (tulburarea de anxietate socială): Una dintre cele mai comune forme de anxietate, fobia socială implică teama de judecată, umilință sau jenă în situații sociale. Pentru unii, aceasta se manifestă ca o teamă debilitantă de a vorbi în public, în timp ce alții se pot lupta să se angajeze în interacțiuni obișnuite.
Foto: Freepik
Fobiile mai puțin cunoscute
În timp ce temerile comune domină conversația publică, există o lume a fobiilor mai puțin cunoscute care nu sunt mai puțin impactante.
- Haphephobia: O teamă morbidă de a fi atins. Această fobie determină adesea persoanele să evite contactul fizic, chiar și în situații ocazionale, și poate duce la izolare.
- Dorafobie: O teamă rară de a atinge blana sau pielea animalelor. În timp ce fobiile legate de animale, cum ar fi cinofobia, sunt mai larg recunoscute, dorofobia este specifică interacțiunii tactile cu animalele.
- Hipnofobie: Teama de somn. Persoanele cu această afecțiune pot evita cu totul odihna, temându-se de coșmaruri, inconștiență sau pierderea controlului în timpul somnului. Această evitare poate duce la oboseală severă și probleme de sănătate.
- Kakorrhaphiophobia: O frică debilitantă de eșec. Aceasta provine dintr-o aversiune extremă față de a face greșeli sau de a fi judecat negativ, ceea ce poate împiedica persoanele să-și asume riscuri sau să-și urmărească obiectivele.
- Brontofobie: Asemănătoare astrafobiei, aceasta este o teamă specifică de tunet. Zgomotele puternice de la furtuni, focuri de artificii sau aparate pot declanșa o frică intensă.
- Taphephobia: Teama morbidă de a fi îngropat de viu. Această teamă, deși neobișnuită astăzi, își are rădăcinile în evenimente istorice în care înmormântările premature erau o preocupare.
- Fobofobia: O teamă excesivă de a dobândi fobii. Este o afecțiune ciclică în care persoanele se tem de posibilitatea de a dezvolta o altă frică irațională.
Citește și: Alimentele nelipsite din dieta persoanelor cu hipotiroidism. Legătura dintre nutriție și sănătatea tiroidei
Cum se dezvoltă fobiile
Se crede că fobiile se dezvoltă prin intermediul unui amestec de factori evolutivi, de mediu și psihologici.
De exemplu, teoriile evoluționiste sugerează că frica de șerpi, de înălțimi sau de furtuni puternice provine din instincte de supraviețuire transmise din generație în generație. Primii oameni care se fereau de pericolele potențiale aveau mai multe șanse să supraviețuiască și să se reproducă.
Teoriile comportamentale, pe de altă parte, susțin că fobiile rezultă din experiențe traumatice sau din răspunsuri învățate. Un copil mușcat de un câine poate dezvolta cinofobie, în timp ce o persoană care se confruntă cu turbulențe într-un avion se poate teme mai târziu de zbor. Reprezentările media și influențele culturale pot juca, de asemenea, un rol semnificativ în consolidarea anumitor temeri.
Impactul asupra vieții cotidiene
Indiferent dacă o fobie este comună sau rară, efectele sale pot schimba viața. Persoanele pot face eforturi mari pentru a-și evita factorii declanșatori, ceea ce le poate limita activitățile, relațiile și carierele.
De exemplu, o persoană cu anxietate socială poate evita prezentările importante la locul de muncă, în timp ce o persoană cu agorafobie se poate simți prinsă în propria casă. În cazuri extreme, fobiile se pot transforma în atacuri de panică în toată regula, însoțite de amețeli, dificultăți de respirație și palpitații ale inimii.
Tratament
Vestea bună este că fobiile sunt tratabile. Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), terapia de expunere și medicația sunt printre cele mai eficiente metode de tratament. CBT ajută persoanele să-și reformuleze gândurile iraționale, în timp ce terapia de expunere le desensibilizează treptat la temerile lor într-un mediu controlat și sigur. Medicamentele precum antidepresivele sau medicamentele împotriva anxietății pot ajuta, de asemenea, la gestionarea simptomelor.
Pentru persoanele care se luptă cu fobiile, căutarea de ajutor profesional este crucială. Cu planul de tratament potrivit, chiar și cele mai paralizante frici pot fi minimizate și, în multe cazuri, depășite.
De la temeri comune precum înălțimile și vorbitul în public la afecțiuni obscure precum haphefobia și taphefobia, fobiile sunt o parte complexă, dar fascinantă a experienței umane. Înțelegerea acestor frici, a cauzelor și tratamentelor lor poate ajuta la eliminarea stigmatului din jurul tulburărilor de anxietate și poate oferi speranță celor afectați. Cu o îngrijire adecvată, persoanele își pot înfrunta temerile și pot duce o viață mai plină, mai puțin restricționată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
