Renunțarea la fumat este o provocare majoră, dar înțelegerea modului în care nicotina creează dependență și folosirea tratamentelor adecvate te pot ajuta să-ți recâștigi...
Vezi și: Inovație în regenerarea cartilajului. Noul tratament care evită protezele de genunchi
Nicotina, substanța care creează dependență și care se găsește în tutun, are un efect profund atât asupra creierului, cât și asupra organismului, fiind una dintre cele mai greu de abandonat substanțe.
Aceasta creează un ciclu de dependență prin declanșarea sistemului de recompensă al creierului, eliberând dopamină, o substanță chimică care oferă senzații temporare de plăcere.
Acest lucru conduce adesea la un consum obișnuit, deoarece efectele dispar rapid, determinând consumul repetat. Deși dependența de nicotină este dificil de depășit, înțelegerea mecanismului, a riscurilor și a instrumentelor disponibile pentru a renunța la fumat este un pas esențial către eliberarea de dependență.
Majoritatea oamenilor încep să consume tutun în timpul tinereții, influențați de factori precum anturajul, obiceiurile familiale sau strategiile de marketing care glorifică fumatul. Creierele tinere sunt deosebit de vulnerabile la dependență, făcând din expunerea timpurie un factor de risc semnificativ. Aproape 90% dintre adulții care fumează au început să fumeze înainte de vârsta de 18 ani, mulți dintre ei continuând obiceiul până la vârsta adultă.
Caracterul adictiv al nicotinei este legat de capacitatea sa de a acționa rapid, ajungând în creier în doar câteva secunde. Nu numai că creează o senzație de dopamină, dar crește și adrenalina, crescând ușor ritmul cardiac și tensiunea arterială.
În timp, utilizatorii dezvoltă o toleranță, având nevoie de doze mai mari pentru a obține același efect. Această toleranță alimentează dependența și un ciclu de simptome de sevraj, inclusiv iritabilitate, anxietate și pofte intense, care fac extrem de dificilă renunțarea la fumat, potrivit Mayo Clinic.
Consecințele consumului de tutun asupra sănătății sunt grave și de mare amploare. Fumatul este principala cauză a deceselor cauzate de cancerul pulmonar și crește semnificativ riscul altor tipuri de cancer, inclusiv cele care afectează gura, gâtul, vezica urinară și pancreasul. De asemenea, contribuie la apariția bolilor respiratorii cronice, precum emfizemul și bronșita.
Pe lângă cancer, consumul de tutun contribuie în mod semnificativ la bolile cardiovasculare, inclusiv atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale. Fumătorii sunt mai predispuși să dezvolte rezistență la insulină, ceea ce le crește riscul de diabet de tip 2 și complicațiile acestuia.
Consumul de tutun dăunează, de asemenea, sănătății reproducerii, cauzând infertilitate la femei și impotență la bărbați, în timp ce fumătoarele însărcinate se confruntă cu riscuri crescute de naștere prematură și greutate mică la naștere la sugari.
Efectele se extind și asupra nefumătorilor. Expunerea la fumul pasiv crește riscul bolilor de inimă și al cancerului pulmonar la adulți, în timp ce copiii expuși la acesta sunt mai predispuși să sufere de astm, infecții ale urechii și răceli.
Produsele din tutun se prezintă sub diferite forme, toate furnizând nicotină și prezentând riscuri pentru sănătate. Țigările, de exemplu, furnizează nicotină rapid prin plămâni, fiecare țigară furnizând 1-2 miligrame de nicotină. În mod similar, trabucurile, deși sunt fumate diferit, pot furniza cantități mari de nicotină, chiar și fără inhalare directă.
Tutunul fără fum, cum ar fi tutunul de mestecat sau tutunul de prizat, duce, de asemenea, la dependența de nicotină. Nicotina este absorbită prin gură sau nas, rezultând niveluri de nicotină în sânge comparabile cu cele ale fumătorilor de țigări. Între timp, țigările electronice și dispozitivele de vaping au câștigat popularitate, în special în rândul tinerilor. Aceste dispozitive furnizează, de asemenea, nicotină, adesea la niveluri variabile și prost etichetate, perpetuând ciclul dependenței.
Foto: Freepik @golvr
Fumatul poate avea un impact semnificativ asupra celor care fac exerciții fizice sau practică sport, deoarece reduce capacitatea pulmonară și afectează aportul de oxigen, făcând performanța fizică mai dificilă.
Nicotina îngustează vasele de sânge, ceea ce limitează oxigenul și substanțele nutritive de care au nevoie mușchii în timpul exercițiilor fizice. Acest lucru poate duce la creșterea oboselii, la timpi de recuperare mai lenți și la un risc mai mare de accidentare.
În timp, fumătorii pot observa o scădere a rezistenței și a forței, ceea ce poate împiedica progresul atletic și nivelul general de formă fizică. În plus, fumatul crește riscul de probleme respiratorii și cardiovasculare, compromițând și mai mult performanța sportivă.
Citește și: Băutura care îți oferă mai multă energie decât un energizant: 4 beneficii uriașe
Renunțarea la tutun este dificilă din cauza componentelor fizice, emoționale și comportamentale ale sevrajului de nicotină. Simptome precum iritabilitatea, dificultatea de concentrare, neliniștea și foamea crescută ating adesea apogeul în două-trei zile de la renunțare și pot dura câteva săptămâni. Aceste simptome pot fi copleșitoare, determinându-i pe mulți să recidiveze în ciuda celor mai bune intenții.
La nivel mondial, doi din trei fumători își exprimă dorința de a renunța la fumat, iar aproximativ jumătate încearcă să facă acest lucru în fiecare an. Cu toate acestea, majoritatea încercărilor eșuează fără sprijin. Cercetările arată că renunțarea la fumat necesită adesea mai multe încercări și un plan cuprinzător care abordează atât dependența fizică, cât și obiceiurile comportamentale.
Depășirea dependenței de nicotină necesită o combinație de strategii adaptate nevoilor individuale. Consilierea, grupurile de sprijin și terapia comportamentală joacă un rol esențial în a ajuta persoanele să gestioneze factorii declanșatori și să dezvolte obiceiuri mai sănătoase.
Medicamentele și terapiile de înlocuire a nicotinei, cum ar fi plasturii, gumele și pastilele, pot atenua simptomele de sevraj și pot reduce poftele, crescând astfel șansele de succes.
Înțelegerea și gestionarea declanșatorilor personali - fie că este vorba de stres, situații sociale sau rutine specifice - este, de asemenea, vitală. Crearea unui plan de abordare a acestor factori declanșatori, împreună cu un sistem de sprijin puternic, crește semnificativ șansele de a renunța definitiv la fumat.
Cea mai bună modalitate de a evita dependența de nicotină este de a preveni consumul de tutun în primul rând. Eforturile de sănătate publică, inclusiv campaniile de educare și restricțiile privind publicitatea pentru tutun, au avut un rol esențial în reducerea ratei fumatului. Familiile joacă, de asemenea, un rol crucial; copiii ai căror părinți nu fumează sunt mult mai puțin predispuși să se apuce de fumat.
Pentru cei care renunță la fumat, beneficiile pentru sănătate încep aproape imediat. În câteva zile, ritmul cardiac și tensiunea arterială se normalizează, iar funcția pulmonară începe să se îmbunătățească. În timp, riscul de boli legate de fumat scade dramatic, subliniind importanța de a face primul pas către o viață fără tutun.
Eliberarea de dependența de nicotină este dificilă, dar realizabilă. Cu resursele, sprijinul și determinarea potrivite, multe persoane reușesc să renunțe la fumat și să ducă o viață mai sănătoasă, eliberate de sub influența dependenței.
Abuzul narcisic lasă răni adânci și invizibile, dar vindecarea și regăsirea sinelui sunt posibile cu sprijinul potrivit.
Pierderea neintenționată în greutate poate ascunde afecțiuni medicale grave care necesită o atenție deosebită din partea medicului.
Cum să scapi de stres în 2025. 5 metode simple pentru a reduce cortizolul și a-ți recăpăta echilibrul.
Procrastinarea este un comportament contraproductiv, dar nu inexplicabil, acesta reprezintă o formă de evitare emoțională.
