O analiză genetică ar ajuta pacientul cu boli mentale să primească doza potrivită de medicamente, demonstrează un studiu.
Genele ar putea fi răspunsul la doza necesară de medicamente în afecțiuni mentale precum schizofrenia, susține un studiu nordic, potrivit site-ului Institutului Karolinska din Suedia.
Echipa de cercetare a fost alcătuită din cercetători de la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia, în colaborare cu Spitalul Diakonhjemmet din Oslo, Norvegia. Aceștia au descoperit o enzimă a cărei activitate joacă un rol important în asimilarea de către corp a dozei prescrise de medic în tratamentul persoanelor cu schizofrenie și psihoză.
Este vorba de enzima CYP2D6 care metabolizează numeroase medicamente în organism, inclusiv antipsihoticele risperidonă și aripiprazol, cu care sunt tratați pacienții cu boli mentale. Funcția acestei enzime variază de la om la om din pricina variațiilor unei gene ce are același nume ca și enzima, CYP2D6.
Cercetătorii au studiat modul în care gena CYP2D6 afectează rezultatul tratamentului la 2.622 pacienți cu psihoză sau schizofrenie din Spitalul Diakonhjemmet din Oslo. Aceștia primesc, de regulă, fie risperidonă, fie aripiprazol.
Concluziile studiului arată că pacienții cu activitate scăzută a enzimei CYP2D6 au primit medicamente la o doză prea mare, în timp ce pacienții cu activitate enzimatică crescută au primit medicamentele la o doză prea mică. Autorii studiului au descoperit că, fără a ști care variantă a genei o are pacientul, psihiatrii au modificat doza bazată pe rezultatele clinice, iar acest lucru a corelat cu efectele anticipate ale genotipului specific pacientului.
De aceea, cercetătorii susțin ideea că identificarea variantei genei specifice pe care o poartă pacientul, înainte de începerea tratamentului cu risperidonă sau aripiprazol, ar conduce la un tratament mult mai eficient pentru milioane de pacienți din toată lumea.
Autorii studiului mai susțin că e nevoie de studii suplimentare pentru a testa alte medicamente psihoactive.
Cercetarea a fost finanțată de programul Orizont 2020 (Programul de cercetare și inovare al UE), de Consiliul Suedez pentru Cercetare, Brain Fund și de Autoritatea Regională de Sănătate din sud-estul Norvegiei.
Studiul a fost publicat în The Lancet Psychiatry. Îl găsiți și AICI.
Ce este, de fapt, generația fulg de nea. Cu ce probleme se confruntă aceasta.
Descoperă știința din spatele efectului pe care florile îl au asupra stării de spirit.
Pierderea memoriei este adesea percepută drept o consecință a îmbătrânirii sau a afecțiunilor neurologice, dar depresia este o cauză din ce în ce mai probabilă.
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Te-ai întrebat vreodată de ce se difuzează muzică în magazine. Ei bine, ne-a explicat medicul psihiatru Simona Trifu.
Un studiu recent aduce în discuție eficacitatea terapiei cu realitate virtuală în tratarea tulburării depresive majore.
Află mai multe despre o tulburare gravă de alimentație care cuprinde provocări emoționale și fizice complexe.
Utilizarea excesivă a tehnologiei poate duce la dezvoltarea unei dependențe, similară cu alte tipuri de dependențe comportamentale.
Tratamentele incorecte pentru depresie pot agrava starea pacienților. Când ajungem, de fapt, la psihiatru.
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Ce se întâmplă când ții doliu. Impactul tulburător pe care îl are asupra creierului.
Explorează miturile și adevărurile din spatele psihoterapiei moderne pentru sănătatea mintală.
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
