Alzheimer, debut silențios. Biomarkerii bolii apar de la 24 de ani
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Halucinațiile de prezență afectează jumătate dintre pacienții cu boala Parkinson. Ce alte simptome mai are această boală neurodegenerativă.
Halucinațiile de prezență sunt acele senzații că cineva se află în apropiere și vă urmărește, deși sunteți singur.
În urma cercetătorilor, halucinațiile de prezență sunt frecvente la persoanele cu boala Parkinson, iar un nou studiu sugerează că acestea ar putea prezice declinul cognitiv și în cazul acestei boli neurodegenerative.
Potrivit cercetătorilor, se crede că jumătate dintre cei cu boala Parkinson au halucinații, iar pentru pentru o treime dintre pacienți, acestea apar înaintea unor simptome mai cunoscute, cum ar fi tremuratul, notează Science Alert.
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp.
Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.
Factori de risc pentru boala Parkinson sunt vârsta, ereditatea, sexul și expunerea la toxine.
În cadrul studiului au fost analizate datele colectate de la 75 de persoane cu Parkinson, cu vârste cuprinse între 60 și 70 de ani, fiind folosite interviuri neuropsihologie pentru a evalua declinul cognitiv, respectiv electroencefalografie pentru a măsura creierul în repaus.
Totodată, pacienți au fost întrebați despre orice experiență privind halucinațiile de prezență.
Astfel, echipa a constatat că declinul cognitiv al funcției executive frontale, care acoperă atenția, rezolvarea problemelor, reglarea emoțională și controlul impulsurilor, a fost mai rapid pe parcursul a cinci ani la pacienții care au avut halucinații la începutul evoluției bolii Parkinson.
”Știm acum că halucinațiile timpurii trebuie luate în serios în boala Parkinson.
Depistarea primelor semne de demență înseamnă gestionarea timpurie a bolii, ceea ce ne permite să dezvoltăm terapii îmbunătățite și personalizate care încearcă să modifice evoluția bolii și să îmbunătățească funcția cognitivă”, a declarat dr. Olaf Blanke, medic neurolog la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne.
După aceste constatări, următorul pas pentru cercetători este să investigheze modalitățile prin care sistemul de avertizare descoperit poate fi utilizat în mod convenabil și fiabil.
”Până în prezent, avem doar dovezi care leagă declinul cognitiv și halucinațiile timpurii pentru boala Parkinson, dar ar putea fi valabil și pentru alte boli neurodegenerative”, mai spune Blanke.
Simptomatologia bolii Parkinson poate fi diferită pentru fiecare persoană. Simptomele timpurii pot fi ușoare și pot trece neobservate.
Încep adesea dintr-o parte a corpului și, de obicei, rămân mai grave pe acea parte, chiar și după ce simptomele afectează membrele de pe ambele părți.
Simptomele bolii Parkinson pot cuprinde:
- tremor
- mișcări încetinite, cunoscute ca bradikinezie
- musculatură rigidă
- postură și echilibru afectate
- pierderea mișcărilor automate
- modificări ale vorbirii
- modificate de scriere, dificultate în a mai scrie de mână, arată Mayo Clinic.
Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului;
Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;
Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;
Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice;
Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.
Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele.
Vârsta la care apar primele semne ale bolii Alzheimer. E șocant! E mult mai devreme decât credeai.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic.
Un test de sânge simplu ar putea prezice demența cu ani înainte de apariția simptomelor. Are o precizie de 90%.
Somnul prelungit poate accelera îmbătrânirea creierului și crește riscul de demență.
Acești 10 factori cresc riscul de AVC și contribuie la gravitatea acestuia.
Un simplu examen ocular ar putea deveni cheia diagnosticării bolii Parkinson înainte de apariția simptomelor motorii.
Acesta este primul semn al bolii Parkinson. Apare cu cel puțin 10 ani înaintea tremorului.
Această boală îți fură 13 ani de viață. După diagnostic, speranța de viață scade considerabil.
Amețelile frecvente ar putea fi un simptom al sindromului PoTS, asociat cu long-COVID.
Ce se întâmplă în creier când îți amintești de ceva. Detaliul major pe care nu ți l-a spus nimeni.
Simptomul repetitiv care poate fi un semn de demență. Apare cu ani înainte de pierderea memoriei.
COVID a generat complicații pe termen lung, iar efectele se văd și în prezent. Apar la 88% din persoanele care au avut COVID.
Lucrul care îți topește creierul fără să îți dai seama. Cea mai mare greșeală pe care o faci. Nimic nu te mai salvează.
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
Un semnal neobișnuit care ar putea indica o tumoră cerebrală. Testul simplu al bătăilor din palme.