Halucinațiile de prezență, semnul timpuriu al bolii Parkinson. La 1 din 3 apare înainte de cel mai cunoscut simptom al bolii, tremuratul
Halucinațiile de prezență afectează jumătate dintre pacienții cu boala Parkinson. Ce alte simptome mai are această boală neurodegenerativă.
Halucinațiile de prezență sunt acele senzații că cineva se află în apropiere și vă urmărește, deși sunteți singur.
În urma cercetătorilor, halucinațiile de prezență sunt frecvente la persoanele cu boala Parkinson, iar un nou studiu sugerează că acestea ar putea prezice declinul cognitiv și în cazul acestei boli neurodegenerative.
Potrivit cercetătorilor, se crede că jumătate dintre cei cu boala Parkinson au halucinații, iar pentru pentru o treime dintre pacienți, acestea apar înaintea unor simptome mai cunoscute, cum ar fi tremuratul, notează Science Alert.
Boala Parkinson este o boală neurodegenerativă progresivă caracterizată prin mișcări incontrolabile, cum ar fi tremurături, dificultăți de vorbire și probleme de echilibru care se agravează în timp.
Este cauzată de deteriorarea celulelor nervoase care produc dopamină, un mesager chimic care reglează starea de spirit și mișcările corpului, potrivit Mayo Clinic.
Factori de risc pentru boala Parkinson sunt vârsta, ereditatea, sexul și expunerea la toxine.
Halucinațiile trebuie luate în serios
În cadrul studiului au fost analizate datele colectate de la 75 de persoane cu Parkinson, cu vârste cuprinse între 60 și 70 de ani, fiind folosite interviuri neuropsihologie pentru a evalua declinul cognitiv, respectiv electroencefalografie pentru a măsura creierul în repaus.
Totodată, pacienți au fost întrebați despre orice experiență privind halucinațiile de prezență.
Astfel, echipa a constatat că declinul cognitiv al funcției executive frontale, care acoperă atenția, rezolvarea problemelor, reglarea emoțională și controlul impulsurilor, a fost mai rapid pe parcursul a cinci ani la pacienții care au avut halucinații la începutul evoluției bolii Parkinson.
”Știm acum că halucinațiile timpurii trebuie luate în serios în boala Parkinson.
Depistarea primelor semne de demență înseamnă gestionarea timpurie a bolii, ceea ce ne permite să dezvoltăm terapii îmbunătățite și personalizate care încearcă să modifice evoluția bolii și să îmbunătățească funcția cognitivă”, a declarat dr. Olaf Blanke, medic neurolog la Institutul Federal Elvețian de Tehnologie din Lausanne.
După aceste constatări, următorul pas pentru cercetători este să investigheze modalitățile prin care sistemul de avertizare descoperit poate fi utilizat în mod convenabil și fiabil.
”Până în prezent, avem doar dovezi care leagă declinul cognitiv și halucinațiile timpurii pentru boala Parkinson, dar ar putea fi valabil și pentru alte boli neurodegenerative”, mai spune Blanke.
Boala Parkinson, simptome
Simptomatologia bolii Parkinson poate fi diferită pentru fiecare persoană. Simptomele timpurii pot fi ușoare și pot trece neobservate.
Încep adesea dintr-o parte a corpului și, de obicei, rămân mai grave pe acea parte, chiar și după ce simptomele afectează membrele de pe ambele părți.
Simptomele bolii Parkinson pot cuprinde:
- tremor
- mișcări încetinite, cunoscute ca bradikinezie
- musculatură rigidă
- postură și echilibru afectate
- pierderea mișcărilor automate
- modificări ale vorbirii
- modificate de scriere, dificultate în a mai scrie de mână, arată Mayo Clinic.
Boala Parkinson, etape de evoluție
Etapa 1. Simptomele sunt ușoare și nu interferează cu calitatea vieții bolnavului;
Etapa 2. Simptomele se înrăutățesc și activitățile zilnice devin mai dificile și necesită mai mult timp pentru a fi îndeplinite;
Etapa 3. Este echivalentă cu stadiul mediu al bolii. Persoana își pierde echilibrul, se mișcă mai încet, iar căderile sunt frecvente;
Etapa 4. Simptomele devin grave, iar individul are nevoie de asistență pentru mers și activități zilnice;
Etapa 5. Este stadiul cel mai avansat al bolii Parkinson în care individul nu este în măsură să meargă și va avea nevoie de ajutor permanent.
Deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, medicamentele pot îmbunătăți semnificativ simptomele.
-
De ce apare, de fapt, intoleranța la gluten? Nu e vina glutenului27.10.2025, 19:58
-
-
-
-
Suplimentul care combate anemia fără efecte digestive neplăcute27.10.2025, 15:42
Asta oprește boala Alzheimer! Uite cum se autocurăță creierul
Sciatica: cauza, simptome, tratament. 3 greșeli pe care le facem zilnic
Cantitatea de alcool care îți devastează creierul. E mai puțină decât ai crede
Aceasta este cantitatea de alcool care îți devastează creierul. Este mult mai puțină decât ai crede.
De ce începe să ți se "scurgă" creierul după 40 de ani și cum oprești asta
Tehnologia digitală reduce riscul de demență la adulții în vârstă, arată un nou studiu
Ce se întâmplă cu vârstnicii. Linia fină care le protejează creierul și le oferă un "scut cognitiv" împotriva declinului mental.
Combinația periculoasă care îți devastează creierul
Infecția cu virusul herpes simplex 1, legată de apariția bolii Alzheimer
Cea mai banală infecție care îți devorează creierul. Duce la Alzheimer.
Amorțelile care anunță o problemă neurologică
Trei greșeli care îți pot afecta creierul, potrivit unui neurolog: "Nu le fac niciodată"
Aceste trei lucruri îți afectează creierul, susțin medicii neurologi.
Grupa de sânge care ar putea crește riscul unui AVC înainte de 60 de ani
Un simplu test de colesterol îți poate arăta riscul de Alzheimer. Avertismentul cercetătorilor
Un nou indiciu în Alzheimer. Boala ar putea fi legată de vasele de sânge, nu doar de creier
Boala Alzheimer este legată de creier. Acum, medicii vin cu o nouă ipoteză care schimbă tot ce se știa despre boala care macină creierul.
Secretul neașteptat care îți protejează creierul după 50 de ani. Nu are legătură cu pastilele
Acesta este secretul unui creier sănătos. Previne pierderile de memorie și nu sunt necesare pastile.
Semnele unui anevrism cerebral care nu trebuie ignorate, avertizează un medic
Problemele de sănătate mintală cresc riscul de demență
Alzheimerul, o boală a întregului organism. Nu afectează doar creierul – studiu
Alzheimerul nu distruge doar memoria, ci zdruncină întregul organism din interior, celulă cu celulă.
Cum ne spune creierul că ne este foame sau suntem sătui
Troznitul gâtului, risc pentru AVC. Un medic neurolog vine cu explicații
Obiceiul relaxant care poate provoca AVC. Ce să nu mai faci niciodată.
