Apa este esențială pentru viață, iar menținerea unui nivel optim de hidratare este benefic pentru sănătate.
Deshidratarea severă poate avea un impact dramatic asupra omului, mai ales că acesta nu rezistă mai mult de 3-4 zile fără apă.
”Apa este principalul constituent chimic al organismului uman. De aceea, Claude Bernard a denumit apa drept mediul intern al organismului, care oferă celulelor niște condiţii de viaţă mult mai bune decât le-ar putea oferi mediul extern.
Și, atunci când organismul pierde mai mult de 10-15% din apă, el moare”, a scris prof. dr. Adrian Restian, în ”Organismul uman: 70% apă și 90% informație”, articol publicat în revista Practica Medicală, în 2018.
Cum sezonul răcelilor și virozelor este departe de a se fi terminat, mulți dintre copii mai trec prin astfel de episoade, iar printre recomandările pe care le fac medicii, pediatrii și nu numai, se numără hidratarea celor mici pentru a trece cu mai multă ușurință de aceste afecțiuni.
Vezi și: Marea greșeală a părinților care transformă copilul într-un depresiv. Leca: Te vei umple de tristețe. Nu o să găsești niciodată!
Hidratarea la copiii răciți, soluția ideală
Dr. Mihail Pautov a sugerat ca în perioada în care copilul este răcit, ”este esențial să îl încurajeze să bea lichide, fie apă, fie ceai, fie limonadă. Chiar și apă rece, dacă nu are roșu în gât”.
Potrivit medicului, o variantă care ar putea fi pe placul celor mici, este consumul sucurilor acidulate, dulci, din comerț.
”Este o chestie care le place copiilor. Aceasta este singura perioadă în care e chiar bine să îi dai chiar și sucuri acidulate dulci.
Sucurile din comerț, de care chiar și eu vă spun să vă feriți, în cazul unui copil răcit, acele sucuri chiar pot face bine”, a explicat medicul într-un material video publicat pe contul său de Facebook.
Explicația medicul este una simplă. ”Pe de o parte au un gust plăcut și îl încurajează pe copil să se hidrateze.
Fiind foarte dulci, acel aport mare de calorii este practic singurul moment în care acel aport mare de calorii este benefic, în special la copiii care nu mănâncă”, a mai spus dr. Pautov, care a adăugat că în perioada răcelii, copilul nu mănâncă, ”pentru că sistemul digestiv se pune în pauză ca să dea toată energia, toate acele calorii necesare digestiei, să le dea imunității sale. Ori el are nevoie de un aport caloric”.
Mai mult decât atât, medicul afirmă că în cazul copiilor care ajung la Camera de Gardă sau care sunt internați în spital, perfuziile pe care aceștia le primesc sunt cu glucoză, adică apă cu zahăr.
”Fix ceea ce găsim în acele sucuri acidulate. Deci, dacă al tău copil nu se hidratează cu altceva, nu vrea să bea ceai sau limonadă sau apă, dar trebuie hidratat și, în plus, nici nu mănâncă, acele sucuri acidulate dulci sunt cea mai bună soluție pentru a-l hidrata și a-l hrăni în același timp”, a mai spus medicul.
Vezi și: Nucile de Brazilia, benefice pentru creier. Au rol antioxidant și antiinflamator
Deshidratarea, simptome
Senzația de sete este considerată principalul semnal de alarmă în privința deshidratării, însă există categorii de persoane la care setea apare când deja este instalată deshidratarea, de aceea este necesar să consumați apă chiar și atunci când nu vă este sete.
Semnele și simptomele deshidratării pot fi, de asemenea, diferite în funcție de vârstă.
Astfel, bebeluș sau copil mic, poate să prezinte:
- gură și limbă uscată
- nu lăcrimează atunci când plânge
- niciun scutec udat timp de trei ore
- ochi și obraji înfundați
- punct moale înfundat în partea superioară a craniului
- liniște sau iritabilitate.
În cazul adulților, semnele deshidratării includ:
- setea extremă
- urinare mai puțin frecventă
- urină de culoare închisă
- oboseală
- amețeli
- confuzie, arată Mayo Clinic.
Deshidratarea, complicații și riscuri pentru sănătate
Deshidratarea poate duce la complicații foarte grave, iar în situații extreme chiar la deces.
Printre complicațiile pe care le poate provoca deshidratarea se numără:
- șoc termic. În cazul în care faceți exerciții fizice solicitante, iar nivelul de transpirație este unul ridicat, se poate ajunge la șoc termic, a cărui gravitate variază de la crampe ușoare provocate de căldură până la epuizare din cauza căldurii sau insolație care poate pune viața în pericol.
- afecțiuni urinare și renale. Accesele prelungite sau repetate de deshidratare pot provoca infecții ale tractului urinar, pietre la rinichi și chiar insuficiență renală.
- convulsii. Electroliții, precum potasiu și sodiu, sunt importante pentru transportul semnalelor electrice de la o celulă la alta. În cazul în care electroliții sunt dezechilibrați, mesajele electrice sunt perturbate, fapt ce duce la contracții musculare involuntare și, uneori, la pierderea cunoștinței.
- șoc hipovolemic, scădere a volumului de sânge. Aceasta este una dintre cele mai grave complicații ale deshidratării, care uneori pune în pericol viața.
Acesta apare atunci când volumul scăzut de sânge provoacă o scădere a tensiunii arteriale și o scădere a cantității de oxigen din organism, mai arată sursa menționată.
Vezi și: Schimbarea orei de vară, riscuri pentru sănătate. Printre acestea se numără perturbarea somnului
