Când alimentele pe care le-am înghițit ajung în stomac, ajung într-un mediu acid unde începe digestia. Ph-ul scăzut ajută la digestie și s-a crezut pentru multă vreme că acest mediu acid combate eventualele bacterii periculoase, ajunse în stomac odată cu alimentele.
Cu toate acestea, lucrările recente de la laboratoarele Ackley și Chandler din Departamentul de biociențe moleculare de la Universitatea din Kansas au altă părere și arată că pH-ul mai scăzut al tractului digestiv ar putea face unii agenți patogeni bacterieni chiar mai nocivi.
Rezultatele lor, publicate în revista PLOS Pathogens, ar putea avea implicații pentru abordarea crizei de rezistență la antibiotice în infecțiile bacteriene din întreaga lume.
Cercetarea a fost efectuată folosind mici organisme de forma unor viermi transparenți, care consumă bacterii numite Caenorhabditis elegans.
„Aceste organisme de forma viermilor sunt transparente, așa că putem urmări ce se întâmplă în interiorul lor destul de ușor”, a declarat coautorul Brian Ackley, profesor asociat de biociențe moleculare la KU. „Folosind substanțe chimice sensibile la pH dezvoltate la KU, numite Kansas Reds, am fost capabili să monitorizăm pH-ul în interiorul sistemului digestiv și să urmărim ce se întâmplă atunci când mănâncă bacterii dăunătoare, în comparație cu bacteriile non-nocive."
Potrivit cercetătorilor KU, în condiții normale, în timp ce se hrănesc cu bacterii sănătoase numite C. elegans, tracturile digestive sunt moderat acide în comparație cu stomacul uman. Dar stomacul acestor specii model prezintă, de asemenea, diferențe regionale în tubul digestiv. Atunci când ingerează agenți patogeni, neutralizează mediul acid.
Această observație a sugerat că animalele ar putea face diferențe între bacteriile bune și cele rele, iar bacteriile dăunătoare au determinat un tract digestiv mai puțin acid la C. elegans - un rezultat care nu corespunde cu ideea că mediul acid ar fi generat pentru a ucide bacteriile.
Hiperaciditatea, asociată cu riscul de infecții
Pentru a testa acest lucru, cercetătorii au folosit animale cu mutații în gene care au ajutat la reglarea pH-ului în tractul lor digestiv.
„Atunci când animalele aveau un sistem digestiv mai acid, acestea erau mai susceptibile să fie afectate de bacteriile patogene - din nou, contrar părerii că aciditatea ar fi utilă în uciderea bactriilor dăunătoare care s-ar putea strecura în organism cu alimente”, a spus Ackley. "Echipele noastre de laborator au putut să arate că efectul asupra animalelor se datora în mod special pH-ului, prin adăugarea unei baze pentru tamponarea tractului digestiv. Am folosit bicarbonat, același agent pe care corpul nostru îl folosește pentru a neutraliza conținutul stomacului atunci când acestea trec în intestinele noastre. Neutralizarea pH-ului la animalele mutante a readus infecția accelerată de bacteriile patogene ".
Cercetătorul KU a spus că diferite specii reacționează diferit atunci când corpul lor sesizează bacterii patogene - dar unele reacții biologice sunt comune pentru multe animale.
"Un răspuns general implică crearea de substanțe chimice, cum ar fi peroxidul de hidrogen sau acidul hipocloros - de asemenea, înălbitor - în apropierea bacteriilor, iar apoi cu celule imune specializate să mănânce bacteriile care mor," a spus Ackley. „Pentru a ne păstra corpurile în siguranță, sistemul imunitar implementează această apărare doar atunci când este sigur că este invadat.”
Cercetătorii cred că pot exista motive pentru a crede că aceste sisteme ar putea funcționa în mod similar la oameni.
Genele pe care le-au studiat la C. elegans există și la om și controlează părți ale sistemului imunitar. Mai mult, cercetările efectuate în alte laboratoare au arătat ocazii la oameni în care problemele cu reglarea pH-ului sunt asociate cu un risc crescut de infecție. Pentru a merge mai departe, cercetătorii vor să înțeleagă mecanismul la un nivel mai profund.
"Scopul nostru este de a stimula acest sistem natural de apărare la oameni, ca o modalitate de a evita sau de a reduce utilizarea de antibiotice", a spus Ackley. "Momentan, utilizarea noastră de antibiotice este nesustenabilă, iar bacteriile evoluează rezistența într-un ritm alarmant. Dacă sistemul descoperit în C. elegans este de fapt încă prezent la om, ar sugera că bacteriile sunt mult mai lente pentru a se adapta acestei strategii defensive decât la antibiotice ".
Sursa, aici.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
