Interacțiunile sociale pot întârzia demența. Efectele devin vizibile în decurs de 5 ani

Vezi și: Colesterolul HDL, impact negativ. Crește riscul unei afecțiuni care poate duce la orbire

Un studiu publicat în Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association sugerează că implicarea în activități sociale regulate poate ajuta la prevenirea sau întârzierea apariției demenței la adulții în vârstă. Cercetarea, realizată de specialiști de la Rush, arată că persoanele mai sociabile au un risc mai scăzut de declin cognitiv și dezvoltă demența cu aproximativ cinci ani mai târziu decât cele mai puțin active social.

Relația dintre activitatea socială și sănătatea creierului

"Acest studiu este o continuare a cercetărilor noastre anterioare, care au arătat că activitatea socială este legată de un declin cognitiv mai lent la vârstnici", a declarat Bryan James, PhD, profesor asociat de medicină internă la Rush.

Potrivit studiului, activitatea socială poate întări circuitele neuronale din creier, făcându-le mai rezistente la acumularea de patologie asociată îmbătrânirii. Interacțiunile sociale activează aceleași zone ale creierului implicate în gândire și memorie, ceea ce poate contribui la menținerea funcțiilor cognitive pe termen lung.

Vezi și: Amifostina, protecție a țesuturilor sănătoase în tratamentul cancerului pancreatic. Se administrează nazal

Interacțiunile sociale pot întârzia demența - FOTO: Freepik

Intervenții la nivel comunitar pentru reducerea demenței

Autorii studiului subliniază importanța promovării activităților sociale ca posibilă strategie de intervenție la nivel comunitar. Datele arată că persoanele care au participat mai frecvent la evenimente sociale au avut un risc de demență redus cu 38% și un risc de afectare cognitivă ușoară mai mic cu 21%, comparativ cu cele mai puțin active.

Impactul economic al întârzierii instalării demenței este, de asemenea, semnificativ. Se estimează că o întârziere de cinci ani în debutul bolii poate adăuga în medie trei ani de viață și poate reduce costurile asociate cu îngrijirea pacienților cu 40% în următorii 30 de ani. Acest lucru s-ar putea traduce prin economii de până la 500.000 de dolari pentru fiecare persoană care ar dezvolta în mod normal demență.

Vezi și: Dieta Yo-Yo, efect negativ asupra rinichilor. Fluctuațiile de greutate, impact în cazul pacienților cu diabet de tip 1

Cum a fost realizat studiul

Cercetarea s-a bazat pe analiza a 1.923 de adulți în vârstă fără semne de demență, cu o vârstă medie de aproximativ 80 de ani, participanți la Rush Memory and Aging Project, un studiu longitudinal asupra afecțiunilor cronice comune la vârstnici.

Dintre participanți, 545 au dezvoltat demență, iar 695 au fost diagnosticați cu afectare cognitivă ușoară. Fiecare persoană a fost evaluată anual printr-o analiză medicală detaliată și teste neuropsihologice.

Activitatea socială a fost măsurată printr-un chestionar care includea întrebări despre frecvența participării la diverse activități sociale în anul precedent, precum mersul la restaurant, participarea la evenimente sportive, jocuri de bingo, excursii, activități de voluntariat sau vizite la prieteni și rude.

Pentru evaluarea funcției cognitive, participanții au fost supuși unui set de 21 de teste care au analizat diferite tipuri de memorie, viteza perceptivă și abilitățile vizuospațiale.

La începutul studiului, toți participanții erau lipsiți de semne de declin cognitiv. Pe parcursul a cinci ani, persoanele mai active social au prezentat rate mai scăzute de demență, chiar și după ajustarea pentru variabile precum vârsta, exercițiile fizice și starea generală de sănătate.

Vezi și: Sucurile de fructe, impact asupra microbiomului și sănătății orale. Sunt asociate cu riscul de inflamație și dezechilibre bacteriene

De ce influențează activitatea socială sănătatea creierului

Mecanismul exact prin care activitatea socială poate preveni declinul cognitiv nu este încă pe deplin înțeles. O posibilitate, spune Bryan James, este că "activitatea socială îi provoacă pe vârstnici să participe la schimburi interpersonale complexe, ceea ce ar putea promova sau menține rețele neuronale eficiente, într-o formă de "folosește-le sau le pierzi’".

Cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare pentru a determina dacă intervențiile menite să crească nivelul de activitate socială la vârste înaintate pot juca un rol în prevenirea sau încetinirea declinului cognitiv.