EXCLUSIV Intestinul, "mai mult decât o înșiruire de mațe pe unde trece mâncarea". Buliga: E cel care declanșează semnalul imunologic către boli, către CANCER. Ca el nu e niciun alt organ

Stilul nostru de viață, dieta haotică și nesănătoasă pot influența foarte mult sănătatea noastră generală, dar mai ales sănătatea intestinală. 

O dietă echilibrată și un stil de viață sănătos pot contribui la îmbunătățirea microbiomului intestinal și pot aduce beneficii sănătății generale.

Termenul "microbiom intestinal" se referă la microorganismele care trăiesc în intestine. Fiecare persoană are aproximativ 200 de specii diferite de bacterii, viruși și ciuperci în tractul digestiv.

Unele microorganisme sunt dăunătoare pentru sănătatea noastră, dar multe sunt incredibil de benefice și chiar necesare pentru un organism sănătos.

Cercetările indică faptul că a avea o mare varietate de bacterii în intestin poate ajuta la reducerea riscului de afecțiuni precum diabetul, boala inflamatorie intestinală și artrita psoriazică.

Complexitatea incredibilă a intestinului și importanța acestuia pentru sănătatea noastră generală reprezintă un subiect de cercetare din ce în ce mai intens în comunitatea medicală.

Deși cercetările sunt în curs de desfășurare, pare clar că sănătatea intestinelor joacă un rol în multe domenii ale sănătății și bunăstării noastre. 

Dr. Teodor Buliga, medic primar Chirurgie generală cu competențe în chirurgia laparoscopică, chirurgia robotică și chirurgia oncologică la Spitalul Clinic SANADOR, ne-a oferit detalii incredibile despre intestin.

Potrivit medicului, într-un viitor foarte apropiat, se va demonstra că fiecare bucată din intestinul nostru este responsabilă de câte o boală.

"Cred că într-un viitor nu foarte îndepărtat se va ajunge la concluzia - deja există niște studii preliminare - că intestinul nostru este mai mult decât o înșiruire de mațe pe unde circulă alimentele.

Cancer gastric: cele 3 simptome. Semnul din scaun la care să fii atent. Buliga: Înseamnă că e avansat! Sângerările digestive nu sunt roșii

Știm deja că intestinul are un creier, un creier care este independent de celelalte două pe care le avem", a declarat medicul Teodor Buliga, în exclusivitate pentru DC Medical.

Studiile din ultimele decenii au descoperit legături între sănătatea intestinului și:

- imunitate

- sănătatea mintală

- bolile autoimune

- tulburările endocrine

- tulburările gastrointestinale

- boli cardiovasculare

- cancer.

Intestin subțire și intestin gros

Intestinul subțire se întinde de la sfincterul piloric până la valva ileocecală, unde se varsă în intestinul gros. Intestinul subțire finalizează procesul de digestie, absoarbe substanțele nutritive și transmite reziduurile către intestinul gros. Ficatul, vezica biliară și pancreasul sunt organe accesorii ale sistemului digestiv care sunt strâns asociate cu intestinul subțire.

Intestinul gros are un diametru mai mare decât cel al intestinului subțire. Acesta începe la joncțiunea ileocecală, unde ileonul intră în intestinul gros, și se termină la anus. Intestinul gros este format din colon, rect și canalul anal.

Peretele intestinului gros are aceleași tipuri de țesuturi care se găsesc în alte părți ale tractului digestiv, dar există câteva caracteristici distinctive. 

Spre deosebire de intestinul subțire, intestinul gros nu produce enzime digestive. Digestia chimică este finalizată în intestinul subțire înainte ca chimul să ajungă în intestinul gros. Printre funcțiile intestinului gros se numără absorbția apei și a electroliților și eliminarea materiilor fecale, potrivit NIH.

"Intestinul este cel care declanșează semnalul imunologic către boli"

"Știm, de asemenea, că intestinul are cetăți de apărare independente, că are ganglioni limfatici, că are un sistem limfatic cum nu mai are alt organ pus la punct.

De asemenea, bănuim că există anumite afecțiuni imunologice care au legătură directă cu ceea ce se întâmplă în intestin. Că intestinul este cel care declanșează semnalul imunologic către afecțiuni reumatismale, să spunem, care se desfășoară în cu totul și cu totul altă locație, să spunem, decât intestin.

Dar din păcate, știm prea puțin la momentul actual", a mai spus medicul Teodor Buliga.

7 semne ale unui intestin nesănătos

Multe părți ale vieții moderne vă pot afecta microbiomul intestinal, inclusiv:

- niveluri ridicate de stres

- somnul prea puțin

- consumul unei diete occidentale bogate în alimente procesate și bogate în zahăr

- administrarea de antibiotice

Acest lucru, la rândul său, poate afecta alte aspecte ale sănătății:

- funcția imunitară

- nivelurile hormonale

- greutatea

- dezvoltarea bolilor.

Vezi mai multe în video: