Leacul banal și ieftin pentru anxietate. STUDIU
Cercetătorii de la Universitatea din Göteborg au descoperit că un lucru banal și ieftin poate vindeca sau măcar ameliora simptomele de anxietate.
Atât exercițiile fizice moderate, cât și cele intense ameliorează simptomele de anxietate, chiar și atunci când tulburarea este cronică, arată un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Göteborg și publicat în jurnalul Journal of Affective Disorders (link direct studiu).
Studiul se bazează pe 286 de pacienți cu sindrom de anxietate, recrutați din serviciile de îngrijire primară din Göteborg și partea de nord a regiunii Halland. Jumătate dintre pacienți trăiau cu anxietate de cel puțin zece ani. Vârsta lor medie era de 39 de ani, iar 70 la sută erau femei.
Prin tragere la sorți, participanții au fost repartizați la sesiuni de exerciții de grup, fie moderate, fie intense, timp de 12 săptămâni. Rezultatele arată că simptomele lor de anxietate au fost atenuate semnificativ chiar și atunci când anxietatea era o afecțiune cronică, în comparație cu un grup de control care a primit sfaturi privind activitatea fizică conform recomandărilor de sănătate publică.
Importanța exercițiilor fizice intense
Majoritatea persoanelor din grupurile de tratament au trecut de la un nivel de bază de anxietate moderată până la mare, la un nivel scăzut de anxietate după programul de 12 săptămâni. Pentru cei care au făcut exerciții fizice la intensitate relativ scăzută, șansa de ameliorare în ceea ce privește simptomele de anxietate a crescut cu un factor de 3,62. Factorul corespunzător pentru cei care au făcut exerciții la intensitate mai mare a fost 4,88. Participanții nu aveau cunoștințe despre pregătirea fizică sau consilierea pe care o primesc persoanele din afara propriului grup.
„A existat o tendință semnificativă de ameliorare a intensității – adică, cu cât exercițiile au fost mai intense, cu atât s-au îmbunătățit mai mult simptomele de anxietate”, a arătat dr Malin Henriksson, doctorand la Academia Sahlgrenska din cadrul Universității din Göteborg, specialist în medicină generală la Halland și autor principal al studiului.
Ambele grupuri de tratament au avut sesiuni de antrenament de 60 de minute de trei ori pe săptămână, sub îndrumarea unui kinetoterapeut. Sesiunile au inclus atât antrenament cardio (aerobic), cât și antrenament de forță. O încălzire a fost urmată de antrenament timp de 45 de minute, iar sesiunile s-au încheiat cu relaxare și întindere.
Membrii grupului care au făcut exerciții fizice la un nivel moderat au avut ca scop să atingă aproximativ 60 la sută din ritmul cardiac maxim - un grad de efort evaluat ca fiind ușor sau moderat. În grupul care s-a antrenat mai intens, scopul a fost atingerea a 75% din ritmul cardiac maxim, iar acest grad de efort a fost perceput ca fiind ridicat.
Nivelurile au fost validate în mod regulat folosind scala Borg, o scală de evaluare stabilită pentru efortul fizic perceput, și au confirmate cu monitoare de ritm cardiac.
Sunt necesare tratamente noi, simple
Tratamentele standard de astăzi pentru anxietate sunt terapia cognitiv-comportamentală (CBT) și medicamentele psihotrope. Cu toate acestea, aceste medicamente au de obicei efecte secundare, iar pacienții cu tulburări de anxietate nu răspund frecvent la tratamentul medical. Timpul lung de așteptare pentru CBT poate, de asemenea, agrava prognosticul.
Studiul de față a fost condus de Maria Åberg, profesor asociat la Academia Sahlgrenska a Universității din Göteborg, specialist în medicină generală în organizația de asistență medicală primară a Regiunii Västra Götaland și autor corespondent.
„Medicii din asistența medicală primară au nevoie de tratamente individualizate, care au efecte secundare puține și sunt ușor de prescris. Modelul care implică 12 săptămâni de pregătire fizică, indiferent de intensitate, reprezintă un tratament eficient care ar trebui să fie disponibil mai des în asistența medicală primară pentru persoanele cu probleme de anxietate”, a punctat Åberg.
Cleptomania: cauze, simptome, tratament. Ce impact poate avea asupra calității vieții
EXCLUSIV Boala de care putem suferi mulți dintre noi. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Nu sună bine. E greu de spus în cuvinte
EXCLUSIV Aroganța din era tehnologiei. De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Conf. univ. dr. Simona Trifu: Mi se pare extravaganță
De ce unele persoanele nu vor cont pe rețelele sociale. Acest lucru poate indica anumite afecțiuni psihice.
Semnele că ai tulburare de alimentație. Nu le ignora! Legătura ascunsă cu sănătatea mintală
Ce este arachnophobia, una dintre cele mai comune fobii ale oamenilor. Cum faci diferența între frică și fobie
EXCLUSIV Spitalul Obregia, locul în care erau duși nebunii: Nebunul trebuia izolat de societate. Adicția e singura boală în care polițiștii aplică tratamentul. O boală în care bolnavul e infractor
De ce oamenii ascultă muzică tristă. Impactul muzicii triste asupra stării de spirit nu este întotdeauna același
Tulburarea de anxietate socială: cauze, simptome și opțiuni de tratament. Care sunt factorii declanșatori pentru această afecțiune
Crezi că ești prea tânăr pentru demență? Adevărul te va șoca. Dacă UIȚI deja lucruri, citește asta!
Vocea din cap care nu te lasă să citești sau să dormi. De ce auzi o voce în cap și cum o oprești
De ce auzi o voce în cap când citești sau vrei să dormi. De ce apare și cum scapi de ea. Când devine o problemă reală.
Schimbările mici din rutina zilnică ce pot ameliora depresia. Sănătatea mintală îmbunătățită de somn, soare și exerciții fizice
Depresia afectează milioane de oameni la nivel global, iar schimbările simple în stilul de viață pot sprijini gestionarea acestei afecțiuni.
Cum te poate ajuta un psihiatru să îți recapeți echilibrul
EXCLUSIV Psihiatria între știință, intuiție și medicina personalizată. Conf. univ. dr. Cozmin Mihai: A rămas la flerul medicului psihiatru
Cum îți dai seama ce calmante funcționează pentru tine? Care pastilă e mai potrivită?
Perimenopauza, riscuri psihice. Tulburarea bipolară și depresia majoră, asociate cu perimenopauza
Etapa premergătoare menopauzei poate afecta grav psihicul femeilor.
Pisicile și schizofrenia: o influență majoră asupra riscului de schizofrenie. Ce spun ultimele studii
Legătura dintre animalele de companie și sănătatea mintală oferă perspective interesante asupra riscurilor psihice.
COVID, impact major asupra creierului. Efectele vizibile chiar și după 3 ani de la infectare
Autodiagnosticarea: cât de periculos este să te bazezi pe internet pentru a-ți pune un diagnostic
Unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală
Un studiu arată că unele obiceiuri zilnice pot îmbunătăţi semnificativ sănătatea mintală. Cum e posibil și ce trebuie să faci.
Tulburarea de personalitate evitantă: impactul izolării asupra sănătății mintale. Cum diferă de anxietatea socială
În lumea relațiilor și a vieții sociale, tulburarea de personalitate evitantă poate construi bariere invizibile, dar profunde.
Primele semne ale deficienței de dopamină. 10 metode de a crește nivelul natural
Descoperă principalele simptome ale unui nivel scăzut de dopamină și ce rol are în organism.
