Un hotdog pare o gustare banală, însă în spatele gustului sărat și apetisant se ascunde unul dintre cele mai procesate produse alimentare din comerț.
Puține alimente sunt atât de iubite și, în același timp, atât de controversate precum hotdogul. În Statele Unite, americanii consumă aproximativ 20 de miliarde de hotdogi în fiecare an, iar doar de Ziua Independenței, pe 4 iulie, sunt mâncate aproximativ 150 de milioane.
Însă ceea ce se află în interiorul unui crenvurșt îi face pe mulți să privească altfel acest preparat. Încă din 1969, scriitorul William Zinsser descria vizita într-o fabrică de hotdogi cu o frază devenită celebră: „M-am întrebat adesea ce conține un hotdog. Acum știu și mi-aș dori să nu fi știut.”
La mai bine de jumătate de secol distanță, nutriționiștii spun că mesajul rămâne la fel de actual.
De ce sunt hotdogii atât de irezistibili?
Succesul lor nu ține doar de tradiție. Julia Zumpano, dietetician la Cleveland Clinic, explică faptul că hotdogii stimulează sistemul de recompensă al creierului, conform The Guardian.
Combinația dintre grăsimi, sare și textura specifică activează centrii plăcerii și determină organismul să își dorească încă o înghițitură.
La acest efect contribuie și ingredientele care le însoțesc aproape întotdeauna: chifla din făină albă, ketchupul, muștarul, sosurile, ceapa sau varza murată. Împreună, acestea cresc aportul de sare, zahăr și carbohidrați rafinați.
Potrivit specialiștilor, tocmai această combinație face ca hotdogul să fie greu de refuzat.
Ce conține, de fapt, un hotdog?
Mulți consumatori cred că un hotdog este preparat din bucăți obișnuite de carne. În realitate, procesul este mult mai complex.
În mod obișnuit, crenvurștii sunt fabricați din carne de vită și porc provenită din bucățile rămase după tranșarea pieselor considerate premium. În Statele Unite, legislația permite și utilizarea cărnii de pasăre separate mecanic.
Aceasta este obținută prin trecerea oaselor cu resturi de carne prin echipamente de înaltă presiune, care extrag țesutul comestibil și îl transformă într-o pastă fină.
Pe lângă carne, produsul conține numeroși aditivi:
- nitrit de sodiu, utilizat pentru conservare și prevenirea dezvoltării bacteriilor;
- eritorbat de sodiu, care păstrează culoarea roz caracteristică;
- sare în cantități ridicate;
- grăsimi saturate;
- arome și condimente.
Rezultatul este unul dintre cele mai procesate produse din categoria mezelurilor.
De ce îi îngrijorează pe medici?
Pentru experții în sănătate, problema nu este doar conținutul de grăsimi sau de sare.
Michael Jacobson, specialist în știința alimentelor și fost director al Centrului pentru Știință în Interes Public, afirmă că hotdogii „se numără printre cele mai nocive alimente pe care le poți consuma dacă le mănânci des”.
Consumul regulat de alimente ultraprocesate bogate în sodiu, zahăr și grăsimi saturate a fost asociat în numeroase studii cu:
- boli cardiovasculare;
- hipertensiune arterială;
- obezitate;
- diabet zaharat de tip 2;
- unele forme de demență;
- anumite tipuri de cancer.
Legătura dintre hotdog și cancer
Una dintre cele mai importante avertizări vine din partea Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC), parte a Organizației Mondiale a Sănătății.
Carnea procesată este clasificată drept cancerigenă pentru om, existând dovezi solide privind asocierea cu cancerul colorectal.
Dr. Donald Hensrud, specialist în nutriție la Mayo Clinic, explică faptul că un consum zilnic de aproximativ două uncii (circa 55-60 de grame) de carne procesată poate crește riscul de cancer colorectal cu aproape 20%.
Un hotdog obișnuit cântărește aproximativ această cantitate.
Ce rol au nitriții?
Nitritul de sodiu este unul dintre ingredientele care ridică cele mai multe semne de întrebare.
Acesta protejează produsul împotriva dezvoltării bacteriilor și îi oferă culoarea roz specifică. Problema apare deoarece, în anumite condiții, nitriții se pot combina cu compuși naturali din carne, formând nitrozamine.
Aceste substanțe pot apărea:
- în timpul gătirii la temperaturi foarte ridicate, cum este grătarul;
- în timpul digestiei.
Nitrozaminele sunt considerate compuși cancerigeni, motiv pentru care specialiștii recomandă limitarea consumului de carne procesată.
Dar hotdogii fără nitriți sunt mai sănătoase?
La prima vedere, eticheta „fără nitriți adăugați” pare o alegere mai sigură.
Nutriționiștii spun însă că lucrurile sunt mai complicate.
Multe dintre aceste produse folosesc pudră sau suc de țelină, ingrediente care conțin nitrați naturali. În organism, aceștia sunt transformați tot în nitriți.
Deși legumele conțin antioxidanți care reduc formarea nitrozaminelor, un hotdog preparat cu extract de țelină rămâne un aliment ultraprocesat.
Nici variantele din curcan sau pui nu sunt considerate automat sănătoase. Ele pot avea mai puține grăsimi saturate, însă rămân produse procesate, cu un conținut ridicat de sare și aditivi.
Industria alimentară vine cu propria explicație
Reprezentanții industriei susțin că hotdogii sunt produse din aceeași carne utilizată și pentru alte preparate și că oferă proteine complete, vitamina B12, fier hem și zinc.
Totodată, aceștia atrag atenția că și legumele conțin nitrați.
Diferența este însă esențială, explică specialiștii în nutriție: legumele sunt bogate în fibre, vitamine și antioxidanți, care reduc formarea compușilor cancerigeni și le transformă într-o categorie alimentară complet diferită din punct de vedere al impactului asupra sănătății.
Putem mânca totuși un hotdog din când în când?
Răspunsul experților este unul echilibrat: da, dar rar.
Specialiștii subliniază că riscul este influențat în principal de frecvența consumului.
Un hotdog consumat ocazional, la un grătar sau la o petrecere, nu are același impact ca includerea lui frecventă în alimentația zilnică.
Medicii recomandă ca, în locul hotdogilor, să fie alese cât mai des surse de proteine mai puțin procesate, precum pieptul de pui la grătar, peștele, leguminoasele sau carnea slabă preparată simplu.
Mesajul nutriționiștilor este clar: problema nu este hotdogul mâncat o dată pe an, ci transformarea lui într-un obicei alimentar. Tocmai de aceea, moderarea rămâne cea mai sigură alegere pentru sănătate.
