Igiena orală, cu ce se spălau oamenii pe dinți: de la urină, pâine prăjită la mentă
Medicul Mihaela Bilic face, pe Facebook, un scurt istoric al pastei de dinți și a modalităților prin care oamenii își curățau ori credeau că își curăță dinții.
Faimosul medic nutriționist Mihaela Bilic notează, pe Facebook, consideră că acele lucruri pe care le vedem drept normale au fost controversate timp de secole. Un exemplu este pasta de dinți. Dacă egiptenii aveau un amestec de sare, mentă și flori uscate, iar pe post de periuță – o bucată de stuf - , în Evul Mediu se folosea urină din Spania, iar în secolul al XII-lea – pâine bine prăjită.
Abia prin secolul al XIX-lea apare prima periuță de dinți, dar asta nu înseamnă că oamenii o și foloseau.
Povestea pastei de dinți, spusă de dr Mihaela Bilic - postarea integrală:
„Câteodată uităm cât suntem de norocoși
V-ați putea închipui o zi fără curent electric? Dar câteva ore fără internet? Ați putea face față provocării de a trăi o lună fără apă caldă? Dar o săptămână fără pastă de dinți? Multe din elementele care ne fac viața mai ușoară n-au existat dintotdeauna. Confortul de care avem noi parte în prezent nu a fost posibil și nici accesibil pentru multe generații. Ca să nu mai spun că ceea ce considerăm astăzi ca fiind normal sau obligatoriu, timp de secole a fost nevoie să fie încercat, abandonat, controversat, îmbunătățit și într-un final aprobat și adoptat.
Să luăm ca exemplu banalul obicei de a ne spăla pe dinți. Credeți că a fost dintotdeauna la îndemână? Dorința de a avea dinți sănătoși și respirație plăcut mirositoare a preocupat omenirea încă din Antichitate, doar că soluțiile pe care semenii noștri le-au imaginat de-a lungul timpului sunt de-a dreptul uluitoare, ca să nu spun năstrușnice!
Egiptenii preparau un amestec de sare, mentă și flori uscate cu care își frecau dinții folosind o bucată de stuf. Câteva secole mai târziu, grecii și romanii reiau rețeta adăugând ingrediente mai abrazive: piatră ponce, coajă de ou, cochilii de scoici sau chiar marmură pisată. Și în India sau China igiena orală era la mare căutare, aici folosindu-se ginseng, plante medicinale și ierburi aromate.
În Evul Mediu lucrurile devin complicate și ciudate: obiceiul era să-și clătești gura cu urină, la mare căutare fiind urina adusă din Spania, unde se spunea că sunt femeile cu dinții cei mai albi. Ulterior se inventează oximelul, un amestec de miere, oțet și sare folosit ca apă de gură. Nici secolul XII nu se lasă mai prejos ca idei trăsnite, se folosesc pilule de gură parfumate care să acopere halena, iar dinții se freacă cu pâine bine prăjită în speranța de a-i curăța. Secolul XVIII ne aduce apa lui Botot, un balsam calmant pe bază de scorțișoară, cuișoare și anason ale cărei virtuți de albire și fortifiante sunt recunoscute de Facultatea de Medicină din timpul lui Ludovic al XV-lea. Tot atunci apare periuța de dinți, obiect considerat exotic, chiar de lux.
Trebuie așteptat sec XIX pentru ca igiena dentară să fie revoluționată: în anul 1850 americanul J. Rand are ideea de a folosi săpunul și menta, creând astfel prima pastă de dinți modernă. Vine rândul mărcii COLGATE să pună acest amestec întru-un tub metalic subțire, închis etanș și gata- dinții puteau fi curățați! Un aprig apărător al igienei orale era Napoleon Bonaparte, considerat "responsabil" de popularizarea periuței de dinți în Franța.
Credeți că a fost suficient să existe pasta de dinți, pentru ca ea să fie și folosită? Nici vorbă, oamenii au fost mai mult decât reticenți în a adopta acest obicei. A fost nevoie de un ordin, de impunerea cu forța a igienei orale și acest lucru s-a produs unde v-ați aștepta mai puțin- în cadrul armatei!?! Așadar ne-au trebuit două războaie mondiale și disciplina militară ca să înțelegem cât de importantă e sănătatea dinților.
Merită menționate și alte câteva momente de cotitură din istoria tumultoasă a banalei și necesarei paste de dinți: recunoașterea fluorului ca fiind un factor de protecție anticarii (anul 1914), apariția primei paste de dinți cu efect de albire (anul 1989). Inovațiile nu se opresc aici: dacă la baza multor paste de dinți stă bicarbonatul de sodiu, fluorul, apa oxigenată și aromele, a venit rândul unui alt element să intre în lumina reflectoarelor - zincul. Anul 2019 marchează trecerea igienei orale la un alt nivel de înțelegere și abordare.
Nu mai este luată în calcul doar sănătatea dinților, ci și a gingiilor, obrajilor, limbii, adică a întregii guri. Nu se mai face focusul doar pe riscul de carii, ci se ia în calcul reducerea coloniilor de bacterii patogene care provoacă atacul acid asupra smalțului, dar și tartru, gingivite, paradontoze, halenă urât mirositoare.
Într-o eră a păcii, pasta de dinți modernă își propune să stimuleze numărul bacteriilor benefice din gură (cu zinc și arginină), astfel încât ele să izoleze și să neutralizeze bacteriile acide. Astăzi avem pastă și periuță de dinți la îndemâna oricui, sper să nu fie nevoie de o dictatură militară care să ne amintească să le și folosim".
-
-
De ce reacționează creierul diferit în perioada Crăciunului22.12.2025, 11:22
-
Tratamentul durerii cronice poate provoca efecte secundare serioase22.12.2025, 10:02
-
Cele două lucruri care ne distrug sistemul imunitar22.12.2025, 08:49
-
Cele 5 tipuri de somn. Ce spune felul în care dormi despre sănătate21.12.2025, 21:34
Efectele ascunse ale cofeinei. Cât de multă cofeină îți atacă creierul
Cum se bea ceaiul corect. Reguli de aur pentru o ceașcă perfectă de fiecare dată
Ceaiul de schinduf, remediu natural pentru reglarea glicemiei. Are efect antiinflamator
Ceaiul verde, efect asupra cancerului hepatic. Descoperiri cheie dintr-un studiu medical de la Universitatea Hiroshima
Ceaiul care șterge riscul de cancer hepatic. Curăță ficatul.
Ceaiul banal care poate scădea tensiunea arterială fără pastile
Cel mai bun antioxidant natural. Curăță vasele de sânge. E de 10 ori mai puternic decât orice supliment
Roșiile și cartofii pot inhiba creșterea celulelor canceroase
Extractul de coacăze negre accelerează arderea grăsimilor cu 200%. Efecte mai mari la femei
Fructul care arde grăsimile. Stimulează pierderea în greutate cu 200%. Oferă și protecție cardiacă.
Ce se întâmplă dacă înlocuiești cafeaua cu Matcha timp de 30 de zile
Ce se întâmplă în corpul tău dacă înlocuiești cafeaua cu Matcha. Primele efecte apar imediat.
De ce să mănânci un măr verde pe zi. 6 beneficii dovedite științific
6 motive să mănânci un măr verde pe zi. Beneficiile te vor surprinde.
Cafeaua și longevitatea: mai mult decât o băutură energizantă. Îți poate prelungi viața cu până la 2 ani
Alimentele care îți cresc imunitatea instant. Mit sau realitate? Numărul 9 te va uimi
Ceaiul care protejează inima și creierul. Este consumat și de cei care vor să slăbească
Acest ceai protejează inima și creierul și este consumat și de cei care vor să slăbească.
Cum transformi ceaiul în medicament pentru răceală
Cum transformi ceaiul obișnuit în medicament pentru răceală. Iată câteva trucuri simple cu efecte uimitoare.
Planta care calmează inflamațiile. E folosită în tratamentul pentru cancer
Cea mai subestimată legumă din bucătărie. Ajută inima, sistemul osos și scade riscul de boli
Un ingredient simplu îți poate salva mintea și corpul după 60 de ani. Fructul recomandat de experții de la Harvard
Reduc inflamația, protejează creierul și încetinesc îmbătrânirea. Și tot ce trebuie e să mănânci asta zilnic.
Băutura delicioasă care poate reduce colesterolul rău datorită proprietăților sale
Superalimente pe care trebuie să le mănânci în fiecare zi. Mâncăruri esențiale pentru energie și vitalitate
Ceaiul aromat care reduce inflamația din organism, previne infecțiile și te calmează. Este ideal în perioadele cu vreme rece
Planta care scade glicemia și ajută digestia
Cel mai bun ceai pentru femeile de peste 40 de ani: cum să îți echilibrezi hormonii natural
Care sunt cele mai bune ceaiuri pentru femeile de peste 40 de ani. Iată cum să-ți echilibrezi hormonii în mod natural.
Varza murată, aliatul neașteptat al intestinului. Cum protejează fermentația împotriva inflamației
Acest aliment curăță intestinul în profunzime și reduce inflamația.
